Published On: mie, mart. 10th, 2021

O UE liberalo-pesdista pe apa Sambetei / Lagarul “Colonia de la km 10” a ramas neschimbat

Textul pe care il veti citi mai jos a fost scris in urma cu peste un deceniu. Veti descoperi ca timpul si banii UE nu au schimbat nimic. Culmea, in acea perioada, tot liberalii erau la guvernare… Si”tunurile” le dadeau tot in grup, cu prietenii lor pesedistii.

Patruzeci de minute de mers cu tramvaiul. Atat dureaza drumul de la ultima statie din municipiului Braila pana la ruinele Combinatului de Fibre si Fire Sintetice. Fostul combinat a murit si arata ca o insecta atacata de un paianjen – a ramas din el doar carcasa. Singura legatura cu trecutul este Colonia – un grup de patru blocuri si patru case cu un etaj rasarite dintr-o mare de gunoi menajer.
Imediat ce cobori in statia de tramvai, insotit de strigatele unor puradei prinsi fara bilet si azvarliti cu suturi in fund de o firma de paza cu nume japonez si cu patroni fosti campioni de karate, iti atrage atentia un ceas care altadata arata oamenilor care locuiau aici cat timp mai au pana la inceperea lucrului. Acum nu a mai ramas decat minutarul care tisneste indoit de mijloc spre dreapta sus.
Prezenta unui strain in acest adevarat ghetou nu trece neobservata si esti imediat inconjurat de o multime pestrita. Unii incearca sa imi vanda niste fier vechi – combinatul este peste drum si nu numai cei care l-au cumparat taie fierul – si cateva femei in fuste inflorate declara ritos ca sunt “adevaratele fiice ale mamei Omida” si vor sa imi spuna viitorul pe care ele se jura ca-l stiu deja. Cei mai multi insa se plang ca autoritatile nu-i ajuta si ca ii lasa sa moara in saracie, izolati de oras. Aici, cateva sute de oameni se zbat in fiecare zi ca sa nu moara de frig, de foame si de frica!

Copii merg la scoala pe jos

Oamenii traiesc cu groaza ca un locuintele lor s-ar prabusi la orice cutremur. “La ultimul cutremur, tavanul ne-a cazut in cap. Bucati mari de beton s-au desfacut de peste tot, pentru ca blocurile sint putrede, ca vai de ele. Nici nu stii ce sa mai repar, ca repar azi intr-un loc si miine cade in altul. Noi sintem saraci si nu avem bani ca sa zidim blocurile, abia mincam de azi pe miine. Poate ne ajuta cineva, ca sa nu murim aici cu zile”, povesteste Maricica Vrabie in timp ce ne arata tavanul din care s-a desprins o bucata uriasa.
Pe holurile insalubre ale unuia dintre blocuri, Nicu Zavoiu cara lemne intr-o camaruta. Il intreb ce face cu lemnele si imi face semn sa intru in “apartamentul” lui. Pe latura unei camere troneaza o soba cu cuptor, iar pe plita sfiriie o tigaie in care prajeste ceva. “Pai, noi nu avem gaz metan si chiar daca am avea nu cred ca am putea plati. Asa, avem toti sobe de lut in casa. Sint bune, ca fac cald si facem si mincare. Cu lemnele e mai greu, ca nu putem sa mai luam din combinat, ca-i plin de paznici. Mergem si muncim la Albina( o comuna situata la cativa kilometri de colonie – n.r.), la oameni in gospodarie si ei ne mai dau lemne si mincare. Le caram cu spatele aici, dar acu-i mai bine ca nu e zapada, e primavara!”, spune cu o voce egala Zavoiu.
Santurile pline de sirme si bare contorsionate sunt locurile de joaca ale copiilor din Colonie. Nu prea invata, iar cand parintii ii indeamna mai mult merg la o scoala din satul Varsatura. Pentru a ajunge acolo trebuie sa strabata apropape cinci kilometri pe jos, iar cind vremea e proasta drumul este o corvoada nemeritata pentru micuti. Pentru ca sunt saraci, parintii lor nu au bani pentru abonamentul la tramvai, iar copii se joaca zilnic “de-a hotii si vardistii” cu controlorii. De cele mai multe ori sunt dati jos, chiar si intre statii, se plang parintii copiilor. Fane Zainea spune ca “este adevarat ca nu au abonament, dar macar cind e vremea rea, ploua si e frig, sa-i lase sa mearga cu tramvaiul. Sa-i lase gratis sa se duca la scoala, sa nu ajunga ca altii de pe aici, cu infractiuni. Parca suntem in lagar. Uite, daca nu se duc la scoala se iau de barbut, de alte prostii”, si imi arata un grup de adolescenti secondati de copii care sunt numai ochi la cele doua zaruri care se rostogolesc pe asfalt, printre monedele de 50 de bani.

200.000 de euro pentru “Colonia de la km 10”

Inca de acum doi ani, Consiliul Local Braila, in parteneriat cu Directia Serviciilor Publice Braila si Fundatia “Lumina” au avut ca scop principal reabilitarea de cladiri pentru locuinte sociale in Colonia Km 10. “Scopul proiectului este imbunatatirea conditiilor de locuire a comunitatii din “Colonia Km 10”, Braila – un cartier indepartat de centrul orasului – prin promovarea de solutii durabile de dezvoltare comunitara in domeniul reabilitarii si constructiei de case sociale ce vor putea fi folosite ca practici pozitive si implementarea acestora la o scara mai larga. Grupul tinta ce va beneficia de reabilitarea cladirilor incluse in proiect este reprezentat de membrii comunitatii. Cladirile care vor fi reabilitate vor fi selectate de catre grupul de initiativa prin consultare cu intreaga comunitate de la Km 10. Principalele activitati sint reabilitarea spatiului de locuit, dar si a zonelor adiacente si schimbarea aspectului general al complexului de locuinte prin mobilizarea comunitatii in vederea amenajarii spatiilor verzi si intretinerii acestora”, se arata in sustinerea de motive a unei cereri de particpare la un proiect finantat de Uniunea Europeana. Pentru dezvoltarea acestui proiect s-au cheltuit 218.612 euro, UE acordand fonduri in valoare de 200.000 de euro! Pe ce s-au dus banii?

Banii UE s-au dus pe apa sambetei

Fondurile europene si locale au fost cheltuite pana la ultimul leu. Pentru ca Uniunea European sa demareze procedurile de virare a sumei totale din proiectul de reabilitare, Consiliul Local Municipal Braila a predat investitia catre “Asociatia Rromilor de la Km 10”. Consilierii au votat in unanimitate ca Asociatia Romilor de la KM 10 – infiintata, pe hirtie, cu prilejul derularii aceluiasi proiect – sa preia in administrare fondul de locuinte reabilitat, plus terenul aferent. Mai mult, CLM a decis ca “Asociatia Romilor de la KM 10” sa primeasca din bani europeni o dotare de 2.000 de euro. CLM a achizitionat, din fondurile europene, fara licitatie, o dotare de lux pentru “Asociatia Romilor de la KM 10”: un calculator de 4.263 lei, un fax de 1.386 lei, un reportofon de 1.341 lei, o imprimanta de 435 lei, o camera foto de 2.000 lei si un scanner de 2.275 lei noi. Bunurile au fost achizitionate direct de CLM, de la o firma de computere din Braila al carei patron este un membru PNL apropiat al primarului Constantin Sever Cibu. Cumparaturile au fost facute chiar daca “Asociatia Romilor de la KM 10” a fost trecuta mai tirziu in scripte, la data de 28 decembrie 2005, purtand Certificatul de inscriere a persoanei juridice fara scop patrimonial cu nr. 33, dupa cum se arata intr-un raport al Serviciului Programe, Prognoze, Finantari Externe al Primariei, raport care motiveaza de ce trebuie aprobata hotarirea de transfer a bunurilor din proprietatea CLM in aceea a asociatiei.
Lucrarile de reabilitare a locuintelor au inceput, in februarie 2005, cu “Agrocons” SRL Braila, cistigatoarea licitatiei, si s-au incheiat in noiembrie 2005. “Agrocons” a cistigat licitatia, cu 194.636 euro, iar despre modernizarea facuta in “Colonia de la Km 10”, Fane Zainea povesteste: “Juma’ de an am stat fara apa si fara toalete in garsoniere, iar cand le-a dat drumul a tasnit apa de peste tot. A iesit mizeria in casa si multi copii s-au imbolnavit atunci. Era ca la puscarie, ca eu am fost. Celulele de la Aiud sunt dotate cu butoaie pe care le duc dimineata la toaleta centrala. La noi nu e nici atat. De aia am fost la domnul primar si i-am spus ca asa nu se mai poate trai, nici macar ca la puscarie, dar mi-a zis ca n-are bani. Noi stam fara apa, WC si lumina, iar banii au fost dati de UE. Pe ce au fost dati? Sint batrin, nu mai pot trai asa…”

“Din start, proiectul a fost gandit prost”

Presedintele “Asociatiei Rromilor Kilometrul 10”, Marian Grigore, are un program incarcat, pentru ca are “mult de alergat”, “multe sedinte” si nu prea are “timp de interviuri”. Conciliant, imi propune sa facem un interviu de Pasti, cand “este si Ziua Internationala a Rromilor”. Ii spun ca ma aflu acolo unde trebuiau sa fie spatiile verzi prevazute in proiect si unde au rasarit, deocamdata, doar citeva zeci de sirme si o tona de moloz. Accepta si spune ca: “Din start, proiectul a fost gandit prost, mai ales in ce priveste canalizarea. Asociatia pe care o conduc nu administreaza toata colonia, ci doar 20 de garsoniere de pe care luam chirie12,5 lei in fiecare luna. Banii astia nu ne ajung sa facem aproape nimic, iar acum ma zbat sa gasesc resurse sa golesc cele doua fose septice care sunt pline de mai multa vreme. Birotica cumparata de CLM ne foloseste, reportofonul si camera le am mereu la mine, faxul si computerul sunt la birou. Fara dotarea asta nu exista proiectul, ca UE stabileste ca birotica sa fie folosita pentru derularea altor proiecte. Ne straduim sa ducem totul la bun sfarsit”.
Le povestesc oamenilor ce a spus seful asociatiei si ei imi spun ca nu-l cred. Ma conduc la statia de tramvai si asteptam in praf, timp de o ora, venirea lui. Un vant taios, o ultima rabufnire a iernii, imprastie praful si din Colonia de la Km 10 se mai vede doar ceasul a carui minutar tisneste indoit de mijloc spre dreapta sus…

Comentarii

comentariu

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>