Published On: mie, ian. 6th, 2021

Traditii si superstitii de Boboteaza / Ce nu trebuie sa faci astazi

Boboteaza (Botezul Domnului) este sarbatorita astazi, 6 ianuarie 2021. Aceasta reprezinta o sarbatoare importanta atat pentru crestinii ortodocsi, cat si pentru cei catolici.
Catolicii sarbatoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizand anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirna si tamaie, iar ortodocsii celebreaza botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul.
Numita teologic si Epifania, Teofania sau Aratarea Domnului, sarbatoarea aminteste de momentul in care Iisus Hristos, la varsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfantul Ioan Botezatorul in raul Iordan.
Impreuna cu ziua Sfantului Ioan Botezatorul, praznuit la 7 ianuarie, Boboteaza marcheaza finalul perioadei de 12 zile a sarbatorilor de iarna, care incep in Ajunul Craciunului.
Pe langa traditia sfintirii apelor, include si o serie de obiceiuri populare, ca acela in care barbatii scot crucea din apa, si superstitii, precum aflarea ursitului.
Semnificatia sarbatorii de Boboteaza
Boboteaza face parte din seria celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca faptele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica. De aceea Biserica mai numeste Boboteaza „Aratarea Domnului”, „Dumnezeiasca Aratare” si „Epifania”, aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si insemnand „aratare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza inseamna innoirea omului crestin.
Hristos se face cunoscut acum, la Botezul sau in Iordan de catre Sfantul Ioan Botezatorul, si nu la nasterea Sa. Acum Botezatorul, care nu stia cine este Hristosul, il descopera si il marturiseste. Cand Mantuitorul a aparut pe malul Iordanului, Sfantul Ioan Botezatorul, luminat de Duhul Sfant, l-a recunoscut si l-a aratat multimilor. Momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toti cei patru evanghelisti.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat in Iordan de catre Ioan, Sfantul Duh se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul Sau.

Traditii si obiceiuri de Boboteaza
La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.
In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti.
Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Tinerele fete isi viseaza ursitul
Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.
Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.
De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de “burechiuse” sau “urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa.
“Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna “Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand “Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).
Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli. Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

Animalele din grajd vorbesc la miezul noptii
De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.
in directia in care va stropi preotul cu busuiocul muiat in ageasma, de acolo vor veni ploile de peste an.
Daca in Ajunul Bobotezei, cand preotul umbla cu „Iordanul” prin sate, ii va scarti zapada sub picioare, atunci va fi un an bogat si rodnic.

Comentarii

comentariu

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>