Published On: lun, ian. 11th, 2021

Braileanca Hariclea Darclée, O VIATA DE FILM! Cum a ajuns “Privighetoarea Carpatilor” sa moara in saracie si uitare

Duminica, 10 ianuarie, s-au implinit 82 de ani de la trecerea la Domnul a cantaretei de opera Hariclea Darclée, cea care a dominat scena lirica mondiala vreme de trei decenii, la finalul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, in plina efervescenta culturala a Belle Epoque. Ea a fost numita ”privighetoarea Carpatilor”, ”privighetoarea adorata”, ”maiastra pasare de basm”, ”vocea inceputului de secol”, ”cea mai mare cantareata a zilelor noastre”, iar Enciclopedia dello Spettacolo a desemnat-o ”cea mai mare cantareata a lumii timp de 25 de ani”.

Hariclea Haricli, pe numele sau la nastere, a venit pe lume la 10 iunie 1860, la Braila, fiind cel de-al treilea copil al mosierului de origine greaca Ion Haricli si a Mariei Aslan, nepoata domnitei Mavrocordat.

Inca din copilarie, perioada in care a fost la un pas de a muri de febra tifoida, a studiat pianul in particular si a luat lectii de canto la pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara Marchesi, iar la Bucuresti a studiat cu profesoara de origine franceza Madame La Kerre.

In 1881, debuteaza intr-un recital de canto, pe scena teatrului din Braila, orasul sau natal.

In luna februarie a aceluiasi an, ea s-a casatorit cu tanarul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary – iubirea lor avand sa se stinga repede, din cauza viciilor lui Iorgu,  cartile de joc, chefuri si femei -, iar in 1886 pleaca la Paris, unde se lupta din greu cu neajunsurile, desi primea de-acasa cate 500 de franci pe luna. Nici macar nasterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuand sa ia lectii de canto, cu E. Duvernois de la Conservator.

Este remarcata de Charles Gounod, care ii incredinteaza rolul Margaretei din ”Faust”, in care avea sa debuteze international, la 14 decembrie 1888, pe scena Operei Mari din Paris.

Atunci s-a remarcat prin vocea sa exceptionala, momentul prilejuindu-i consacrarea artistica internationala. A obtinut astfel si primul contract pentru un turneu european care avea sa inceapa in vara anului 1889. Se pare ca tot Gounod a fost acela care i-a sugerat adoptarea numelui Darclée.

In decembrie 1890, a interpretat pentru prima data, pe scena Teatro alla Scala din Milano, rolul Chimenei, din ”Cidul” de Jules Massenet, spectacol la care a asistat insusi marele compozitor italian Giuseppe Verdi. Avea sa urce ulterior pe prestigioasa scena milaneza de nu mai putin de 120 de ori, in intreaga cariera.

Au urmat interpretari de succes pe marile scene ale lumii, la Paris, Berlin, Florenta, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York sau Moscova.

Multe dintre partiturile care au devenit celebre, au fost special concepute pentru vocea sa exceptionala, cateva dintre opere fiind: ”Condor” de Carlos Gomes (rolul Odulea, Teatrul Scala din Milano, 1891), ”I Rantzau” de Pietro Mascagni (rolul Luisa, premiera absoluta la Teatro della Pergola din Florenta, 1892), ”Cristoforo Colombo” de Alberto Franchetti (rolurile Isabella di Aragona, Ikuamota, Teatrul din Genova, 1892, ”Amy Robsard” de Isidor da Lara (rolul Amy Robsard, Opera din Monte Carlo, 1897), ”Hero e Lenadro” de Luigi Mancinelli (rolul Hero, Opera din Madrid, 1897), ”Iris” de Pietro Mascagni (rolul Iris, premiera absoluta la Teatrul de Opera din Roma, 1898, apoi la Milano si Bucuresti), ”Enoch Arden” de Alexis Catargi (rolul Ammie Lee, Teatrul National din Bucuresti, 1904) sau ”Eidelberga mia” de Ubaldo Pachierotti (rolul Catnei, Teatrul Colon din Buenos Aires, 1909.

Mai mult, marele compozitor italian Giacomo Puccini a considerat-o pe Hariclea Darclée singura cantareata care poate intruchipa perfect rolul Floriei in ”Tosca” si la cererea ei, a adaugat operei aria ”Vissi d’arte, vissi d’amore”, distribuind-o in spectacolul de premiera din 14 ianuarie 1900, care a avut loc la Teatro Constanzi din Roma, alaturi de tenorul Emilio de Marchi si baritonul Eugenio Giraldoni, cel care reprezenta marea ei dragoste.

Interpretarile sale magistrale au fost mult influentate de faptul ca era o buna cunoscatoare a mai multor limbi straine – germana, franceza, italiana, spaniola, engleza, greaca, rusa -, fiind deosebit de apreciata de mari compozitori, de la Verdi, Leoncavallo, Massenet, Catalani, Puccini. A interpretat alaturi de nume celebre precum Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini, repertoriul ei cuprinzand peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, intre care: ”Romeo si Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan si Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”.

Intre anii 1891-1910 a realizat numeroase turnee in Romania, publicul romanesc avand posibilitatea sa aplaude vocea sa exceptionala.

Trebuie spus ca Hariclea Darclée s-a remarcat drept cantareata de opera, insa in repertoriul sau au figurat si lieduri, oratorii, ba chiar si romante, abordand si lucrari inedite sau foarte rar cantate.

Din pacate nu s-au pastrat inregistrari pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar doua cantece romanesti: „Cantecul fluierasului” de George Stephanescu si „Vai mandruta dragi ne-avem” de Tiberiu Brediceanu inregistrate cu acompaniament de pian la o varsta foarte inaintata, dar la care pastra intacte calitatile naturale si tehnice ale minunatei sale voci.

In plin apogeu al carierei sale artistice, casele de moda se luptau, aproape la fel ca in zilele noastre, pentru a-i concepe toaletele, iar doamnele din inalta societate copiau stilul vestimentar al artistei.

In mai 1918 se retrage definitiv de pe scena, vocea sa incepand sa aiba probleme, ultimul spectacol sustinut fiind cel de la Teatrul Pergola din Florenta.

Soprana Hariclea Darclée a primit mai multe decoratii, intre care Ordinul ”Bene Merenti”, clasa I, acordat de Carol I, si distinctiile otomane ”Medalia Artistica” si ”Marele Ofiter al Sefakatului”.

In septembrie 1936, revine definitiv in Romania, cu intentia de a preda la Conservator sau de a canta pe scena Operei Romane, in acelasi timp dorindu-si foarte mult sa infiinteze si o scoala romaneasca de canto, initiativa pentru care nu a gasit, insa, sustinere.

Hariclea Darclée a trecut la Domnul la 10 ianuarie 1939, la Bucuresti, in saracie si uitare, fiind inmormantata la cimitirul Bellu, din fonduri furnizate de catre Ambasada Italiei.

Hariclea Darclee, o viata de film

In anul 1960, regizorul Mihai Iacob a realizat filmul ”Darclée”, in care prezenta viata sopranei Hariclea Darclée, rolul acesteia fiindu-i atribuit Silviei Popovici, din distributie facand parte si Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Stefan Mihailescu-Braila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. Remarcabila productie avea sa reprezinte, un an mai tarziu, Romania la Festivalul International de Film de la Cannes.

In anul 1995, la implinirea a 135 de ani de la nasterea marii soprane, in orasul natal al artistei, Braila, a avut loc prima editie a Concursului National de Canto ”Hariclea Darclée” la initiativa sopranei Mariana Nicolesco, evenimentul reprezentand un ”profund omagiu adus incomparabilei artiste, alaturi de speranta renasterii unei vechi traditii si a unei mari pasiuni… muzica, si mai cu seama vocea umana”.

In anul 1997, in teatrul de exceptie in care viitoarea mare artista debuta in 1881, la numai 21 de ani, avea loc Primul Concurs International de Canto ”Hariclea Darclée”, reunind 167 de concurenti din 25 de tari.

 

 

Comentarii

comentariu

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>