Published On: lun, ian. 6th, 2020

Traditii de Boboteaza, la Braila / Un tanar a prins Crucea pentru a treia oara

Braileanul Daniel Nichitelea, in varsta de 30 ani, a reusit performanta de a scoate pentru a treia oara Crucea sfintita aruncata, astazi, in apele Dunarii, potrivit traditiei de Boboteaza, de Arhiepiscopul Dunarii de Jos, Casian Craciun.

Daniel Nichitelea lucreaza in constructii si a spus, ca va pastra Crucea sfintita, cu credinta ca ii va aduce “sanatate si noroc”.

Marea sarbatoare a Botezului Domnului a adus astazi, pe malul brailean al Dunarii, unde temperatura a fost, la orele amiezii, de 3 grade Celsius, cateva mii de oameni care au asistat la Slujba de Sfintire a Apei Celei Mari si au primit agheasma.

Boboteaza reprezinta o sarbatoare importanta pentru crestinii ortodocsi si catolici. Catolicii sarbatoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea Nasterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirna si tamaie, iar ortodocsii celebreaza botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul.

Ca in fiecare an pe 6 ianuarie, credinciosii praznuiesc Botezul Domnului sau „Boboteaza”.

Fiind una dintre cele mai importante zile ale anului bisericesc, exista numeroase traditii si obiceiuri interesante formate in jurul acestei sarbatori.

De Boboteaza, se obisnuieste ca preotul sa arunce o cruce de lemn in apa foarte rece, dupa care sar cativa flacai curajosi pentru a o aduce inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.  In toate bisericile ortodoxe, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care „boteaza” apele, oamenii, animalele si casele.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sarbatori atat pentru credinciosii ortodocsi, cat si pentru cei catolici. Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, dupa 11 zile de sarbatori in care nu au mai fost restrictii alimentare. Inainte de Boboteaza, avem o zi in care se ajuneaza, oamenii pregatindu-se astfel pentru marea sarbatoare din data de 6 ianuarie.

Agheasma Mare se ia pe nemancate timp de opt zile, pentru ca ea ne cheama sa cautam viata si bucuria vesnica in iubirea Preasfintei Treimi.

Fetele de maritat isi pun pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul, iar cele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

Peste obiceiurile crestine ortodoxe de sfintire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus si multe practici pagane, cum ar fi afumarea grajdurilor si a vitelor pentru alungarea duhurilor rele, aprinderea focurilor pe camp sau colindele insotite de tot felul de strigaturi si zgomote. Traditia ortodoxa spune ca in aceasta zi se mananca piftie, grau fiert si se bea vin rosu.

Dupa Boboteaza, in ziua de 7 ianuarie, se sarbatoreste Sfantul Ioan Botezatorul.

Se spune ca in dimineata zilei de Sfantul Ion, oamenii trebuie sa se stropeasca cu agheasma, pentru a fi feriti de boli in timpul anului. De asemenea, conform traditiei populare, se spune ca dupa Sfantul Ion “se boteaza gerul”, adica temperaturile incep sa creasca.

 

Comentarii

comentariu

About the Author

-

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>