Published On: lun, mai 6th, 2019

Pastele Blajinilor, ziua intalnirii celor vii cu cei raposati / “Despre morti, numai de bine!”

Pastele Mortilor sau Pastele Blajinilor este o sarbatoare religioasa, considerata de unii ca fiind crestina, iar de altii ca fiind o sarbatoare cu radacini pagane cu influente crestine considerabile. Sarbatorita preponderent, in Europa de Est, aceasta sarbatoare are la baza pomenirea celor decedati si anume a rudelor si prietenilor apropiati. De Pastile Blajinilor credinciosii viziteaza mormintele rudelor, apropiatilor de la cimitire, le aduc in ordine, iar dupa slujba preotii savarsesc sfintirea lor.

Traditional, Pastele Blajinilor se sarbatoreste in lunea de dupa Duminica Tomii, la o saptamana de la Invierea Domnului, Pastele propriu-zis. In localitatile rurale mai mari si in orasele in care sunt mai multe cimitire, sarbatoarea are loc timp de mai multe zile, incepand de sambata.

In Romania, aceasta sarbatoare este marcata in Dobrogea, Banat, Ardeal, Bucovina, Maramuresi o parte din Muntenia. Inaltpreasfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a explicat care este semnificatia acestei zile.

In traditia crestina, Pastele Mortilor este ziua cand, imaginar, are loc intalnirea celor vii cu cei raposati. Pastele Blajinilor nu prezinta o lege concreta bisericeasca, un canon sau testament, ci o traditie sfanta legata in special de cultul mortilor, creata din indemnul si intelepciune a crestinilor. „Dupa o saptamana de la sarbatoarea propriu-zisa a Pastelui, in duminica urmatoare, Sfanta Evanghelie vorbeste de o a doua aratare a lui Iisus Hristos, in mijlocul ucenicilor, in casa incuiata, spunandu-le apostolilor „Pace Voua!”. Traditia arata ca toti crestinii din vechime au dorit sa impartaseasca bucuria Pastelui si cu cei plecati dintre ei. Se aduc ofrande in cimitire si se fac rugaciuni la morminte, ca sa impartaseasca cu ei cea mai mare bucurie a credintei, avand in schimb aceasta convingere ca si cei adormiti sunt cuprinsi de lumina Invierii. Asa cum a fost cuprins si Toma, care in ziua Invierii nu a fost in casa cu ceilalti. Este o traditie foarte puternica, bazata pe jertfa si pe dragoste, caci Pastele este sarbatoarea care ii uneste pe toti. Aici pe pamant ii uneste de la mic la mare, dar si in univers ii uneste pe cei vii cu cei adormiti, pentru ca toti gusta din lumina, bucuria si iertarea care vine din Sarbatoarea Invierii Domnului”, explica Inaltpreasfintitul Teodosie.

Sarbatoarea pomeneste blajinii, cunoscuti in folclor sub numele de ”rhomani”, iar sarbatoarea vine la pachet cu traditii si obiceiuri. O atentie deosebita se acorda pregatirii pomenilor,in care intra un colac, o lumanare, chibrite, ou rosu, copturi si neaparat un servet sau diverse piese de imbracaminte. Pomenile se aseaza pe masa de cu seara, se aprind lumanarile pentru putin timp, semn ca „cei raposati sa stie ca la ei vor veni”. In dimineata zilei de Blajini in cimitire lumea vine la mormintele parintilor, rudelor cu pomeni, vin. Preotul „prohodeste” mormintele si sfinteste pomenile, acestea din urma se dau de pomana de sufletul celor morti impartindu-le de obicei copiilor, rudelor, prietenilor, oamenilor saraci. Vinul din pahare nu este servit pana la fund, pentru ca bautura ramasa se toarna peste mormant. Unii zic ca vinul acesta este destinat pentru Diavol, de la care raposatul ar fi cumparat pamant pentru mormantul sau. Altii cred ca vinul il beau raposatii, pentru ca sa fie si ei veseli. Ramasitele bucatelor le lasa pe morminte sau le dau de pomana, crezand ca, daca se aduc acasa, se savarseste un mare pacat si este semn rau.

Ce nu ai voie sa faci

Sarbatoarea, ca oricare alta, are parte de cateva interdictii, in special pentru femei. Asadar, gorposinele nu au voie sa spele, sa faca ordine si curatenie prin gospodarie ori sa calce. Mai mult, se spune ca zgomotul facut atunci cand bati covoarele ii sperie si infricoseaza pe blajini, care in data de 6 mai, dupa cum pica in acest an, se intorc de pe lumea cealalta pentru a se ruga pentru cei vii. De asemenea, se spune si ca ei chiar intra in biserica pentru a participa la sfanta Liturghie. O alta interdictie o reprezinta vorbitul. Mai clar, a vorbi de rau pe cei trecuti in nefiinta, desi in timpul vietii au existat neintelegeri, este total interzis, de unde si zivala: ”Despre morti, numai de bine!”. Motivul este ca mortii barfiti in aceasta zi le fac necazuri celor care ii vorbesc de rau, dand foc grajdurilor ori omorandu-le necuvantatoarele.

Gratare si mese imtinse in cimitirele din Braila

De cativa ani incoace, printre credinciosii care aduc cateva pachete cu imparteala, intra in cimitire si familii de romi, hotarate sa intinda langa locul de veci al raposatilor mese in toata regula, cu fripturi, bauturi fine si platouri incarcate cu aperitive de tot felul. Multi dintre acestia au venit inclusiv cu gratare, pentru a prepara carnea si micii la fata locului. Romii caldarari sunt cei care au facut mereu diferenta. Ei au venit la cimitir cu taxiul sau cu masinile personale, au descarcat sticlele de bauturi scumpe, carnea, sacii cu mancare, mesele si scaunele si au incins gratarele. “Pentru Mihai, unchiul meu, am adus 10 kilograme de carne si le dau de pomana, am facut gratarul mare sa il pomenim”, declara cu ceva timp in urma un cetatean rom, in timp ce intorcea micii pe gratar.

 

Comentarii

comentariu

About the Author

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>