Dictionar de vise

Posted By admin On miercuri, martie 24th, 2010 With 0 Comments

Litera A

Abur inseamna intristare

Abur limpede — noroc,fericire in ceva

Ac — inimicitie, dusmanie, ura, neliniste

Advocat — grija, temere, suparare de un­deva

Aer limpede — sanatate

Aer turbure — durere, suparare

Aflarea, gasirea unui lucru — noroc

Alamiie a manca — nefericire

Alamiie a vinde — bucurie, voie buna

Alergare — umblare degeaba

Alergare imprejur, in roata — amici, prie­teni

Ancora — neimplinirea unui prepus, arata si pericol sau primejdie in apa

Ancora a se incovoia in sus — inaltare, inaintare

Animale cu 4 picioare — prieteni drepti

Animale de tot felul — moarte

Animale salbatice — nestatornicie

Apa adanca, afunda — cearta, neintelegere

Apa fierbinte — amareala

Apa rece — prieteni drepti

Apa turbure — caz de moarte apropiata

Arap — stire buna, veste placuta

Arbori a dobori, a taia — invingere asupra unor neamici, rauvoitori

Arbori a tunde — rusinarea rauvoitorilor

Arbore cu fructe — tirg bun

Arbore inflorit — placere mare, voie buna

Arbore mic — intimplare placuta

Arbore uscat — pierdere, nefericire, paguba

Arbore verde — placere mare, voie buna

Ardere — la nou cununati, cistig, folos

Ardere — la vechi cununati, locuinta stra­ina

Ardere ce mistuie — ceasuri rele

Ardere (foc) cu flacara a vedea — este bine

Ardere inchisa, fara flacara — intristare si necaz

Ardere pirlitoare — la saraci noroc, la bo­gati osteneala in desert

Argint — noroc la tirg

Arici — victorie asupra dusmanilor, nou­tate

Arina, nisip — nefericire

Arme — autoritate, vaza, zareaza

Ata rasucita — cale pe jos

Aur a sapa, a scoate — fericire si binecuvin-tare

Aur in punga, in serpar, in buzunar sau lada daca ai — lucru bun si folositor

Aurora diminetii — intristare

Avere, bogatie — stire buna, placuta

Litera B

Baie, mina (de fier, de arama, de aur, de argint, de sare) in lucrare a vedea inseamna cistig putin

Balauri, zmei a vedea — dispret

Baliga — ieftinatate

Bani a aduna — onoare, cinste

Bani a afla — norocire

Bani a da — intristare, suparare

Bani a vedea — bucurie

Bani in dar a capata — calatorie feri­cita

Bani multi, cu gramada — diregatorie de onor

Barba la muiere — caz de moarte

Barba mare — domnie, putere

Barba mica — saracie, mizerie, lipsa, dis­pret

Barba neagra — cistig in joc

Barba rosie — luare in batjocura, in ris

Barba sura — intristare

Barba si mustete — osteneala si lucru

Baros, ciocan — ucidere

Baies, metalurg, montanist a vedea — vizita neplacuta, oaspe nu prea placut

Baies lucrind a vedea — nefericire

Barbosi (oameni) — prigonire, urmarire

Batalie — intristare, suparare

Batrin sau batrina a vedea — nu e semn bun

Belitor — amicie, prietenie

Biserica a se surpa — nefericire, boala, moarte

Bob, fasole a minca — neintelegere

Bomba, glont, ghiulea — un prepus se va indeplini

Bou — trai cumpatat

Boi a cumpara — viata comoda, linistita

Boi a impinge — fericire in amor, in dra­goste

Boi omorind a vedea — avere

Boi pascind a vedea — norocire

Brat mare — prietenie, rudenie

Brat mic — inimicitie, dusmanie, viclenie

Brat rupt — nefericire, primejdie, pericol

Brinza — noroc

Brinza a face — boala, durere

Broaste — onoare, cinste

Broaste a minca — stire, noutate buna, pla­cuta

Broaste multe — intristare, nefericire Broaste oracaind — desfrinare Bube pe trup — viata sanatoasa

Bucurie — cearta, gilceava

Buha, bufnita — paguba,pierdere in ceva

Burete — bucurie fara folos

Butuc de vie — stire placuta

Litera C

Cadavru, trup mort inseamna timp frumos, viata lunga

Cafea a bea — voie buna

Cafea a macina — cearta, neintelegere

Cai — placere mare

Cai a calari — desfrinare

Cai, a fi lovit de ei — avutie

Cai, a merge in trasura trasa de ei — trai bun

Cai morti a vedea — nefericire

Cale, drum ingust — nefericire

Camera de dormit — bucurie

Camera judecatoreasca — nefericire

Camera, odaie, in ea a locui — saracie, ne­

placere

Cana , ulcior, a bea din el — stire placuta

Capre — intristare mare

Carte a citi — intristare

Carte a scrie — hotie, paguba

Capul a taia — moartea unei rudenii

Capul a tunde — alergare multa

Casa comunala, casa magistratului, a sfa­tului — griji mari, alergare multa

Casa visind — insotire la ceva, casatorie

Cas, brinza — intristare, nefericire

Cas, brinza a face — boala, durere

Catifea (barson) — supunere umilire

Cadere de om visind — inaintare, inal­tare

Cadere, fructe cazute — nefericire

Caderea unui arbore — glorie, marire, onoare

Caita, caciula a purta — alergare

Calaras — clevete, minciuni

Calaret — avutie Calatorie — domnie, mosie mare

Calatorie incet — viata lunga

Calarie — bucurie, veselie

Calugar — grija si intristare

Calugarita — domnie peste altii

Camasa a dezbraca — intristare, boala, moarte

Camasa a imbraca — trai bun

Camila — cearta, neintelegere

Caminar, hornar — dusmani

Caprioara, ciuta — bucurie

Carbune aprins — bani

Carbune stins — caz de moarte

Carut, taraboanta pe doua roate — boala

Catarama — nefericire, suparare

Catran, dohot, smoala — impiedicare, neintelegere in o lucrare ori intreprin­dere

Cerb — un semn bun

Cerb a impusca — nefericire

Cersire a mila — ereditate, mostenire

Cersitor — vei capata ceva in dar, prezent

Cer limpede — binecuvintare, onor

Cer turbure — grija

Cerneala, negreala — greutate, mizerie

Cetati a vedea — norocire

Cetatean a se face — truda, lucru mult

Cirese — nestatornicie

Ciini daca te musca — nefericire, dauna, moante

Ciini de vinat — amici, prieteni cu cre­dinta

Ciine latrind — intristare, suparare

Ciini mari — multi rauvoitori

Ciini mici — amici, prieteni buni, credinciosi

Cintare — intristare, boala, moarte

Cintare a auzi — veselie, bucurie

Cintare de dipla, violina, lauta — nefericire

Cintare de ghitara — intristare mare

Chinuirea cuiva — intristare, durere

Gleire — saracie, mizerie

Clocirea pasarilor — bucurie, veselie

Clopotele a le auzi — ura, inimicitie

Closca — fericire, priire

Coacere de piine — foame, foamete

Coada de vita — avutie, cistig

Cocostirc — amic, prieten credincios, sincer

Cocos — stire, noutate placuta

Codru, padure mare — oameni multi

Codru de stejar (gorun) — scapare de la rau

Colbei, melci — bucurie

Comedianti jucind — vorbire de rau, clevetire

Comoara a sapa — intristare

Condoleanta (durere pentru mort) — intristare, boala

Conte, a vorbi cu el — injosire

Copac, arbore singuratic — cadere de om mare

Copii, prunci — nu inseamna ceva bun

Copii, prunci jucindu-se — afacere buna

Copil, prunc a se naste — moarte

Coarde felurite a vedea sau a cumpara — bucurie, placere

Coarne a purta — minie

Coroana cu cununa de flori — mosie

Coroana fara cununa de flori — noroc, fericire, glorie si inaintare

Corfe — nefericire, intristare, moarte

Cosire — intristare

Cosnita rasturnata — mizerie, saracie, lipsa

Cosnita, stiubei de albine — avere, indestulare

Crocodil — pinda, rapire, urmarire

Croitor — grija

Cruzime — faima, stire buna

Cucui, mot de pene la pasari — onoare, inaltare

Cucul cintind — vorbire de rau, clevete

Cucuveica, buha, bufnita — neintelegere, paguba

Cucuveica, cintind — intristare, necaz, moarte

Cugla, glont de plumb de vinat — dusmanie

Cumpana — nefericire, moarte

Cumetrie — fericire, bucurie

Cununa de flori — mosie, ereditate

Cuprindere — folos la tirg

Cuptor fierbinte — o noutate placuta

Curcubeu (pasare) a vedea — durere, nefericire, moarte

Curcubeu pe cer a vedea — la saraci noroc, la bogati nefericire

Cutremur.de pamint — schimbare mare

Litera D

Dai drum cuiva inseamna ereditate, mostenire

Dama de curte — nefericire

Dar prezent a lua, a primi — nerepaos, alergare

Dator a fi — bucurie

Deget a curma, a taia — nefericire

Deget a te durea — bucurie

Depingerea, desemnarea altuia — calatorie fericita

Depingerea ta insuti — sanatate, binecuvintare

Descult a merge, a umbla — mizerie, saracie, lipsa

Diavol, drac a vedea in vis — noroc

Dihor a prinde — ereditate, mostenire buna

Dihor, pielea lui a purta — noroc mare

Dinti a cadea — bucurie

Dinti a pune — nefericire

Dinti a scoate — intristare, suparare

Dinti gaunosi, stricati — amici, tovarasi buni

Dinti lungi — amareala

Dinti scurti — amici, soti

Domni — onoare mare

Drum, cale — credinta, adevar

Dusmani, inimici, rauvoitori a invinge, a dovedi — este semn bun

Litera E

Evreu, cu el afaceri avind inseamna pierdere, ceva rau

Evreu a te face — mizerie, saracie

Evreica — nefericire, suparare

Elefant — folos si onoare

Executor, executie — reducere, micsorare in avere

Eclipsa – de soare ascunderea adevarului, minciuna, autoamagire, înselaciuni, aparente înselatoare; – de luna aspecte necunoscute în plan sentimental, risc de… .

Ecou – nevoia de a repeta unele actiuni pentru a-ti demonstra calitatile, nevoia de a învata de la altii, nevoia de… .

Ecran – conform etimologiei, ecranul semnifica o grila, o demarcatie, o separare regasita in expresia a ecrana, in filtrele colorate pentru aparatele… .

Edificiu – Daca este mare, vei avea noroc in afaceri…. .

Elastic – (care se întinde) putere de adaptare, mobilitate, acomodare, flexibilitate, rezistenta; – (rupt) depasirea propriei rabdari, excese, abuzuri…. .

Electrocutare – atentionare, nevoia unei mari schimbari, rasturnare de situatie, riscul unui mare esec…. .

Elefant – (carând sau muncind) probleme mari, dificultati, greutati, dar mare rezistenta la aceste situatii grele; – (la circ) umilinta, munca… .

Elicopter – forta de adaptare în situatii dificile; – posibilitate de abandonare de catre persoana iubita…. .

Epava – risc de esec, deruta, probleme, necesitatea abandonarii unui proiect ce se dovedeste a fi defavorabil… .

Eprubeta – nevoia de a experimenta, de a încerca noi variante înainte de finalizarea unei situatii…. .

Erectie – Erectia simbolizeaza puterea creativa si energia…. .

Erotic – chiar daca visele erotice produc placere, sentimentul de iubire nu intra in joc. Pe de alta parte, se poate visa… .

Erou In mitologie, eroul este fiul unei fiinte divine, zeu sau zeita, si al unei fiinte umane, barbat sau femeie. El se… .

Esafod – a fi decapitat semnifica pierderea capului si pierderea ratiunii si a puterii de judecata. Omul nu mai este atunci fiinta… .

Litera F

Fasole a minca inseamna cearta

Fata, fecioara a iubi — nenorocire

Fata, obraz a vedea in oglinda — voie buna

Fata a vedea in apa — ura, neintelegere

Farina, faina — bucate bune

Fecioara a vedea — insotire placuta

Fel de bucate — foame, foamete

Femeie bolnava — moarte in curind

Femeie, doamna a saruta — folos, cistig

Femeie a lua — cearta, neintelegere

Femeie murind a vedea — despartire de prieten, de vecin ori de rudenie

Fereastra — scapare de un rau

Fete, a te certa cu ele — insotire

Fier — osteneala si lucru

Fierarie — cearta, neintelegere

Fin a face — intristare mare

Fintina, a cadea in ea — suparare, grija

Fintina a sapa — saracie

Flori — inaltare

Fluierat — intristare

Foc iar aprins — alergare

Foc intunecos — grija, intristare

Foc luminos — bucurie, placere

Foc mare — suire inalta

Foi (foaie), a sufla cu ei — neintelegere, cearta

Foi mari — stire buna, placuta

Folos, cistig in negot sau in schimb — noroc, amicie

Foarfece — norocire

Frate a vedea, a vorbi cu el — viata indelungata, dar lipsita de placere

Frica, teama de apa — nefericire, un rau

Frigare — cearta

Friptura — grija

Fringhie a incinge — dobinda, folos

Frunze numai verzi — implinirea dorintei

Frunze multe si uscate — durere, boala

Frunze multe si verzi — sanatate

Fum — timp frumos

Fum negru — intristare

Fumegare de la foc, din lemne — neintelegere

Fund — caz de moarte

Furca — suparare, intristare, necaz

Furnici — tirg bun, cistig in ceva

Fur, hot — timp nestatornic

Fus — caz de moarte apropiata

Furt — dobinda, folos

Fumegare de la foc, din lemne — neintelegere

Fund — caz de moarte

Furca — suparare, intristare, necaz

Furnici — tirg bun, cistig in ceva

Fur, hot — timp nestatornic

Fus — caz de moarte apropiata

Furt — dobinda, folos

Litara G

Gaina fara pui inseamna intristare adinca

Gide – o bucata de timp are sa-ti mearga rau in toate

Gisca — onoare, cinste, lauda

Gisca a frige — voie buna

Gisca a minca — cistig, folos

Gisca a taia — mostenire in curind

Gisca zburind — cale indepartata

Git, grumaz a taia — intristare, moarte

Ghicire de ceva — nefericire

Ghimpi visind — vei avea cearta cu cineva

Ghinda multa—trai bun, ales

Glont — societate, insotire placuta

Gol, golatate — avutie, dobinda

Gol a fi la trup — diregatorie de onoare

Gol, descoperit la cap — noroc

Gaina fara pui inseamna intristare adinca

Gide – o bucata de timp are sa-ti mearga rau in toate

Gisca — onoare, cinste, lauda

Gisca a frige — voie buna

Gisca a minca — cistig, folos

Gisca a taia — mostenire in curind

Gisca zburind — cale indepartata

Git, grumaz a taia — intristare, moarte

Ghicire de ceva — nefericire

Ghimpi visind — vei avea cearta cu cineva

Ghinda multa—trai bun, ales

Glont — societate, insotire placuta

Gol, golatate — avutie, dobinda

Gol a fi la trup — diregatorie de onoare

Gol, descoperit la cap — noroc

Litera H

Haine inseamna oficii, diregatorii bune

Holda a secera — stire placuta

Hai – strigând – nevoia unui stimulent, a unei încurajari, pierderea curajului de a continua…. .

Haine- element de context ce vizeaza imaginea proprie în fata celorlalti; – personalitatea, firea, caracterul personal; – în functie de… .

Hala- ai inca multe lucruri de aflat despre tine, probleme si situatii a caror inteles deplin nu il prinzi, dorinta de… .

Halat- protejare, frici si exagerare, atitudine prapastioasa, nevoie de confort… .

Halat de spital- rareori sunt vise in care apare salopeta sau halatul de lucru, in schimb, numeroase sunt imaginile cu tunica alba a… .

HalbaVei merge la o petrecere cu prietenii…. .

Haltere- probleme, perioada dificila, piedici, nevoia de a experimenta înainte de a actiona decisiv; nevoia unei pregatiri, a acumularii de experienta;… .

Ham Daca sunt mai multe, vei pleca in calatorie; daca il pui pe cal, e semn ca vei clarifica situatii de familie… .

Hamac-nevoia de liniste, te simti oboist, stresat, nevoie de relaxare, de a sta, de a te odihni…. .

Hambar- plin – reusite si realizari profesionale; – gol – nu muncesti indeajuns de mult, nu iti exploatezi indeajuns de mult… .

Handbal-reusita intr-un proiect doar prin colaborare si conlucrare, munca de echipa, socializare si altruism…. .

Handicapat- sensul de baza provie din expresia engleza hand in cap, mana in palarie, sintagma se refera la cursele de… .

Harem-dualitate, ispita sexuala, instabilitate emotionala, responsabilitate, complicarea vietii…. .

Harfa E semn bun, de bucurie, liniste sufleteasca, sanatate, belsug…. .

Harpa – liniste, armonie interioara, dorinta de detasare… .

Harta- pierderea directiei, deruta, nevoie de îndrumare, incapacitatea de a întelege situatia în care te afli; – punct indicat pe harta -… .

Hartie- de scris – vezi foaie; – igienica – situatie jenanta, umilinta, risc de compromitere sau de stirbire a reputatiei, dar… .

Hartii- cuvantul are o serie sinonimica foarte bogata: foi, file, acte, documente, manuscrise, polite, chitante. Asadar, interpretarea depinde de sensul atribuit… .

Haturi E semn rau de paguba…. .

Hemoragie- ai gandit rau despre cineva; – situatii dificile, frici, anxietate care pot cauza boli, suferinta…. .

Hexagon- idealism; – situatie complexa; – intellect foarte dezvoltat; – armonizare interioara…. .

Hidrocentrala- creativitate, emotivitate, afectivitate puternica, implicare sufleteasca intr-un proiect important, imaginatie si inspiratie, mari trairi emotionale…. .

Hiena- capacitatea de a trece peste obstacole si peste probleme; – lipsa de scrupule, tupeu, îndrazneala, rezistenta împotriva dusmanilor, raspunde dusmanilor cu… .

Hingher-paguba materiala, falsitate, supunere si ascultare fara ratiune, lipsa de scrupule si de principii morale…. .

Hipopotam- acest cal de fluviu este unic prin masa mare si pielea lui foarte groasa. Gura enorma si creier mic! Teribil… .

Hochei- competitie, colectivitate, spirit de sacrificiu, seriozitate si implicare, incredere in oameni, curaj si initiative… .

Hol- aspecte legate de modul în care intri în contact cu societatea; – capacitatea de adaptare, de interactiune, de schimburi de… .

Homosexual- dragoste de sine, egoism, narcisism, parere exagerat de buna despre sine… .

Hora- perioada de initiere, de acumulare de informatii si cunostinte, experiente noi de viata…. .

Horn- daca scoate fum – belsug, confort, intimidate; – daca nu scoate fum – amintirea unor senzatii placute…. .

Hot- tu esti cel care fura – situatii jenante, care necesita solutii incorecte, perioada dificila, situatie materiala precara; – lacomie, pierderea controlului… .

Hotel- stare de provizorat, de scurta durata, fara sansa de a da nastere unor rezultate sau efecte durabile…. .

Hrani- animale sau oameni – altruism, sentimental ca nu faci destule lucruri pentru cei de langa tine, mila, mustrari de constiinta… .

Hrean- sanatate subreda, probleme materiale, emotii rafulate, interiorizate dar niciodata descarcate… .

Hristos- – chipul lui Hristos apare destul de des in vise, chiar si la persoanele care nu cred in el, dar care au totusi suficienta cultura religioasa ca sa-l identifice. De regula este inconjurat de o lumina puternica, intocmai ca intr-o viziune. La modul general, figura lui Hristos simbolizeaza perfectiunea: natura lui umana s-a implinit plenar in cea divina. Aparitia lui in vis poate sublinia, asadar, aspiratia intensa a subiectului de a scoate la iveala scanteia divina de a accede la dimensiunea sa spirituala cea mai profunda.

Litera I

Iad a vedea inseamna pierdere in avere

Iarba a cosi — grija multa

Iarba verde — voie buna

Icoana, portret — fericire in amor, in dragoste

Icoana a o adora sau a te inchina ei — intristare

In — casatorie fericita, insotire norocoasa

In a toarce — greutate, truda

Inimici a invinge — bucurie

Instrument muzical, a cinta pe el — amicie, prietenie

Isop, matauz la Botez — diregatorie inalta

Izmene a imbraca — onoare, inaintare

Izmene rupte — rusine, nefericire

Iad- eventiment de vinovatie, mustrari de contiinta, datorii morale fata de alticena, frici si anxietate, patimi, ego exacerbate, ispite

Iaht – dorinta ascunsa de abundenta si belsug, dorinta de aventura, lipsuri financiare…. .

Iarba – o visam ca peluza, gazon, pasune, buruieni ce trebuie smulse sim uneori, ca ierburi aromatice sau medicinale. Imaginea ofera mai… .

Iarna – anotimpul frigului evoca singuratatea, lipsa de caldura afectiva, replierea in sine…. .

Iasomie – daca mirosi in vis, e semn ca vei cistiga un prieten bun… .

Iaurt – prudenta, mare atentie pentru a nu gresi, lectiiinvatate din experiente proaste…. .

Ibric Daca il vezi clocotind pe foc, e semn rau: te vei imbolnavi…. .

Icoana – daca este portretul tau, e bine: inseamna noroc in dragoste; daca te inchini la ea, e semn de intristare, dar… .

Icre – anunta zorii unei noi relatii sentimentale, dragoste platonica, tatonarea terenului; (negre) dorinte deimplinire materiala, iluzii, idealism, pierderea contactului cu realitatea… .

Ied – e semn bun, vei face afaceri profitabile.

Iedera Semn rau, vei avea necazuri.

Iepure- nu confundati simbolismul iepurelui cu cel de mare fecunditate. El ne reaminteste ca acest animal este in unele culturi un… .

Iesire- Atunci cand nu gasim iesirea, visul scoate la lumina obstacolul cu care ne confruntam. Constientizarea cauzei acestei paralizii sau rataciri.

Iesle E semn bun, vei avea parte de mare cinstire.

Iluminatie E semn bun, de bucurie si petrecere.

Imbatrani- persoana mai batrâna decât în realitate sau sentiment de îmbatrânire rapida – nevoie de maturizare, oboseala, extenuare, pierderea… .

ImbogatireDaca visezi ca te-ai imbogatit, e bine; cei din jururl tau te vor aprecia…. .

Imbraca- vezi haine; autoprotectie, încercare de a te pazi de atacuri, crearea unei imagini în fata celorlalti în functie de… .

Imobil- daca locuinta este o reprezentare simbolica a interiorului persoanei care viseaza, imobilul mai adauga o nuanta. Fiind un domiciliu colectiv.

Impacare- nevoia de acceptare a unor conditii, linistire a unei situatii tensionate, stress…. .

Imparat- daca vezi, e semn ca vei primi o slujba importanta; daca visezi imparat si rege la un loc, e semn… .

Impotmolire- radacina cuvantului evoca lutul, namolul. Iar visele de acest fel subliniaza un sentiment intens de nesiguranta. Am remarcat de altfel.

Imprumuta- cuiva – altruism, sprijin, sfaturi, întelegere, compasiune, generozitate; – de la cineva – nevoia de a primi sprijin,… .

Impusca- pe cineva – emotii puternice negative, tentativa de a face rau cuiva, ranire, agresivitate, ura, bârfe, critica excesiva; -… .

Inalt- superioritate, avantaj, atuuri în fata altora, sanse în plus de a câstiga într-o confruntare, încredere în fortele proprii, sperante,… .

InamiciDaca ii invingi, e semn bun, de mare bucurie…. .

Incaltaminte- pregatire pentru o activitate sau actiune de lunga durata, autoprotectie, încercare de a te pazi de esecuri; vezi sandale,… .

Incendiu- imaginea releva in mod firesc din simbolistica generala a focului. Dar daca focul imbraca uneori o conotatie pozitiva, incendiul, redutabil… .

Inceput- de drum, de perioada, de situatie, de activitate etc – rabdare, nevoie de a nu grabi lucrurile, situatie înca… .

Incest- visele incestuoase perturba din plin pe cel care viseaza, crezand ca vede in ele o dorinta inconstienta sau o perversiune.

Inchidere- neimplicare, lipsa de actiune si initiativa, indiferenta, nepasare, lipsa de entuziasm, finalizare, rigiditate, egoism, încapatânare, teama de schimbare…. .

Inchis- nesinceritate, neacceptare, lipsa de receptivitate, lipsa deschiderii spre nou, indisponibilitate, caracter misterios, lipsa de amabilitate sau sociabilitate, rigiditate, egoism,… .

Inchisoare- pedeapsa de pe urma unei greseli, avertisment, teama de a gresi, sentiment de culpabilitate, de vinovatie, incapacitatea de a… .

Incoronat Daca te visezi, nu vei avea parte de liniste si odihna…. .

Indragostit- tu esti – dorinta de implicare, de angajare sentimentala; – altul de tine – dorinta de acceptare, de… .

Indraznet De esti, inseamna reusita in tot ceea ce vrei…. .

Inec- înecându-te tu sau altul – sentimente sau trairi coplesitoare, incapacitate de a face fata emotiilor, emotivitate, criza, timiditate, stress, teama,… .

Inel- inelul simbolizeaza o legatura, un atasament, un angajament pentru cineva. Deseori se raporteaza la o poveste de dragoste. Nu trebuie… .

Infern- rareori visam infernul. In mod traditional acest loc al caderii si damnarii este spatiul unei initieri deformate in scopul dobandirii… .

Infidelitate- infidelitatea se manifesta in vise dupa doua scenarii: fie ca noi insine o comitem, fie ca asistam la infidelitatea partenerului…. .

Infirmiera- ea apare adesea in vise: in special in cele care au drept decor spitalul. Rolul ei este sa usureze suferinta,… .

Inflori- creativitate, speranta, rezultate favorabile, reusita, progres, entuziasm, vitalitate, sanatate…. .

Ingamfat Daca te visezi, e semn rau, caci vei produce cuiva apropiat repulsie…. .

Inger- în alb – nevoie de protectie, de compasiune, incapacitatea de a te descurca singur, asteptarea unui sprijin, dorinta de a… .

Ingheta- constrângeri, anxietate, deruta sentimentala, stress, teama de respingere sau de eroare, deruta, stare de confuzie, rezerva, rezistenta, economie, stagnare,… .

Inima – visul nu se multumeste sa prezinte organul situat in cavitatea toracica, el vorbeste si despre afectiune si dragoste.Trebuie sa mai… .

Injunghia – pe cineva – emotii puternice negative, tentativa de a face rau cuiva, ranire, agresivitate, ura, bârfe, critica excesiva; -… .

Injurand Daca te visezi, nu-i bine, inseamna necaz…. .

Inmormantare- a unui om mort sau a unui obiect – final, apropiere de un capat de drum sau a unei… .

Inot- stiind sa înoti sau cu sentiment de placere – libertate, dorinte puternice, emotii intense, disponibilitate, pasiune, afectivitate puternica; – nestiind… .

Insecte- vis extrem de frecvent si rareori agreabila. Printre insectele cele mai des vizualizate: paianjeni, purici, paduchi, viermi, larve, albine, bondari,… .

Instrument muzical- daca tu cinti la el, e semn bun: ai prieteni credinciosi si oamenii te simpatizeaza… .

Insula- ce sa cautam pe o insula? Un refugiu, singuratate, raiul pe pamant sau paradisul pierdut. Insula mai poate sublinia tendinta… .

Insulta- in etimologia cuvantului, exista ideea de salt: insulta este un mod de a sari la gatul cuiva, de a-l agresa… .

Intalnire- aparitia unor noi aspecte sau evenimente, schimbari, nevoia de a înfrunta direct o situatie; – cu o femeie -… .

Intarziere incredere in propriile capacitati:… .

Intepatura- critica, evidentiere a unei situatii importante, avertisment… .

Intestine- element de context ce vizeaza factori interniin cazul unei situatii, detalii ascunse, viata privata, intimitatea…. .

Intinerire E bine, inseamna bucurie…. .

Intoarce- cu spatele – indiferenta, refuz, neimplicare, neacceptare, situatii care nu te intereseaza, atitudine negativa, schimbare în rau;

Intreba – ti se pune o întrebare – sentimentul ca esti supus unor probe sau esti urmarit; – punînd o… .

Intuneric – teama de necunoscut, aspecte nebanuite ale unei probleme, nu stii încotro te îndrepti sau încotro s-o apuci, sentiment de… .

Inundatie Semn rau, de mari neplaceri…. .

InvechireSemn de noutate…. .

Inviere- capatarea de noi sperante, optimism, ameliorare a unei situatii dificile, reînceperea unei situatii ce parea moarta, potential sau energie… .

ItariSemn bun, te vei bucura de ceva …. .

Izmene- daca le imbraci, e bine, inseamna cinste, onoare; daca sunt rupte, e rau, inseamna rusine, nefericire… .

Izvor- creativitate, inspiratie, zorii unei noi relatii sentimentale, sperante, vitalitate, sanatate, optimism, tinerete, lipsa de griji…. .

Litera J

Jaf – e bine sa visezi, caci inseamna afaceri cu profit mare; daca tu esti cel jefuit, tot bine este, poti incepe… .

Jale- e semn rau, vei avea suparari, dar e si bine, caci nu vor lasa urme mari…. .

Jaluzele- teama de a privi în fata realitatea, încercarea de a crea o lume imaginara, fuga de realitate, izolare, neîncredere, singuratate,… .

Jandarm- putem sa ne gandim mult si bine, dar frica de jandarm exista si vederea unei uniforme ne-o reaminteste, chiar daca… .

Jar- ai grija, esti in primejdie; daca te frige, e bine, inseamna noroc…. .

Jertfa- daca faci, e bine, inseamna bucurie…. .

Joben- secrete, talente ascunse, nevoia de a face impresie buna într-o situatie importanta, nevoie de rafinament, eleganta, prestanta într-o confruntare majora,… .

Joc- de noroc – risc de pierderi, întâmplare, aventura, investitii nesigure, afaceri neclare, avertisment cu privire la cheltuieli, nevoia de a… .

Jos/In jos- inferioritate, dezavantaj, lipsa unor atuuri în fata altora, sanse în minus de a câstiga într-o confruntare, neîncredere în fortele proprii,… .

Judecator- propria ta constiinta, decizii importante, nevoia de a chibzui îndelung, nevoie de întelepciune, a ta sau a altuia cu mai… .

Jug- purtat de boi, semnifica munca in zadar si cistiguri mici…. .

Jumari de oua- daca visezi ca mananci, e semn rau, de boala grava…. .

Jupui- expresia a fi jupuit de viu sugereaza o mare sensibilitate, o emotivitate care ne face pielea de gaina. Intrucat ea… .

Jura/Juramant- angajamente, promisiuni ce trebuie respectate, loialitate, fidelitate, credinta.

Litera K

Kaki – restrictii, disciplina impusa, libertate limitata, supunere, umilinta, acceptarea unei pozitii inferioare, de subaltern, acceptând comanda altora…. .

Kilogram- greutati, probleme, dificultati; suflet greu, apasare, suprasolicitare, stress…. .

Litera L

Lacrimi inseamna diregatorie (oficiu) de onoare

Lampa a aprinde — inaintare, marire

Lanterna oarba — oameni rauvoitori

Lan — inchidere, prinsoare, necaz

Lanţ rupt — caz de moarte

Lapte — trai comod, linistit

Laţ — bolnavire

Lacuste — prigonitori mulţi

Latrare de ciini — imprejurari rele

Legat a fi — suparare, necaz

Legatura a face — cearta

Lepra — caz de moarte

Lepros a fi — intristare

Leu — norocire, onoare

Liliac — suparare

Limba a minca — moarte

Linte — intristare mare

Lipsit, saraca vedea mergiiui cearta, sfada

Lira, vioara — bucurie, calatorie fericita

Livada — bogaţie

Lina, marfa sau imbracaminte de lina — domnie, marire

Locuinţa a cumpara — binecuvintare

Locuinţa a darima — nefericire

Locuinţa a face sau a ridica — moarte

Locuinţa a se darima — boala

Locuinţa slaba — boala

Locuinţa a vinde — pierdere

Locuinţa, cladire veche — dispreţ

Lovitura a auzi — caz de moarte

Lucire, lustru a unei materii — corumpere, pierdere

Lumina arzind — noroc

Lumina de ceara — amici, prieteni

Lumina de sau — intristare, suparare

Lumina stinsa — moarte

Luminare a face — dobinda buna

Luminare a vedea — norocire

Luminare’ de ceara (multe)—intristare

Luminare de gaz — moarte

Luna cu curte — dobinda in joc

Luna infocata — onoare, marire

Luna limpede, luminoasa — dobinda

Luna rosie — fericire

Luna scazind — avere

Lup — dusmanie in ascuns, in secret

Lupta — minie, neplacere, bataie

Lupta de orice fel — nu este bine

Litera M

Maica, mama a vedea inseamna bucurie

Mal, tarmure — vei termina afacerile tale

Manta a dezbraca — nefericire

Manta a imbraca — capeti un oficiu, o diregatorie

Mare, ocean — dobinda

Mare, a calatori pe ea —- avere

Mare, a te scalda in ea —sanatate

Mare, in ea a cadea — grija, temere, frica

Masa — bucurie

Mazare — durere de pintece

Macelar – semn bun, xievinovat

Macese — alergare, nerepaos

Magar a bate, a lovi — intristare, suparare

Magar, a calatori pe ei — dispret, neluare in seama .

Magar, a impovara — lucru mult

Magar a vedea —nefericire

Maieriste — avutie, bogatie

Manusi — soli de stire neplacuta

Mar a minca — intristare, jale

Mar a vedea — nunta

Mar dulce — norocire in insotire

Margaritar — grija

Margaritare — lacrimi, plins

Matase — bucurie, voie buna

Matusa sau matusi — intristare, suparare, necaz

Mergere pe ghiata — implinirea tuturor dorintelor

Miei — norocire

Miere a minca — bucurie scurta

Milostenie a primi, a lua — mizerie, saracie, lipsa

Milostenie, cind se imparte multa — bucurie, voie buna — cind visatorul e sarac; iar cind visatorul e bogat — intristare

Mizeri, saraci — paguba la tirg

Mihnire, suparare, intristare — bucurie, onoare

Miinile a le spala — desfatare

Miinile necurate, murdare — frumusete

Minator, conducator — nefericire

Mincare a cumpara — norocire

Mincare a fierbe — zile bune

Mincare buna, aleasa — foame, foamete

Mincare ordinara, de rind — trebuinta, nevoie

Mineci multe si lungi — onoare, marire, glorie

Mineci scurte ori mici — rusine, defaimare

Mita, pisica a vedea — dusmanie, ura in secret, pe ascuns

Mita a netezi, a lucia — oameni fatarnici, mincinosi

Mita a omori — victorie, invingere

Mita scarmanata—grija

Mite multe — afaceri rele

Mite multe miaunind — vorbire de rau

Mite muscate — nefericire

Moara de griu — bucurie

Moara, morisca de cafea — mizerie, saracie

Moartea vazind — viata lunga vei avea

Moasa a vedea — prigonire si boala

Moimita — boala

Moimita jucind a vedea — cumparare de case

Montanist, baies — vizita neplacuta

Morar — amic, prieten bun

Mormint a sapa ‘— insotire buna

Mort a fi — nefericire

Mortaciune — noroc mare

Morti a vedea — bucurie

Mosie a cumpara — prietenie mare

Mostenire — mizerie, saracie

Muieri, femei — neplacere

Muiere stricata — noroc la loterie

Mulgere — dobinda

Mume — onoare, glorie mare

Munte a cobori — nedreptate

Munte a urca — grija in afaceri

Mustete — intirnplarea rea,caz de moarte

Muscare de ciine — neintelegere, cearta, disputa

Muste — clevetire, innegrire

Muste a omori — turburare, minie

Muste a prinde — boala

Mut, muti — vedenie, nenorocire

Muzica — intristare adinca

Litera N

Naie, corabie inseamna bataie, incaierare, smuls de par

Nap rosu — moarte

Nastere — norocire in strainatate

Nascind a vedea — mintuire, scapare

Nascut a fi — norocire

Nebuni a vedea — bucurie

Nefringere — suferinta, durere, jale

Negot — nefericire in calatorie

Negot de fier — intristare

Negreala — osteneala, alergare

Negru — intristare

Negura, ceata — noroc, autoritate, glorie

Negura cazind — nefericire

Negustor a fi — dobinda in afaceri

Negustorie — nefericire

Nerepaos — oameni nedrepti

Nisip — nefericire

Nor — voie buna

Nuia — intristare, durere

Numarare — nefericire

Numele cuiva auzind — faima, stire buna.

Nunta a face altii — insuris, maritis

Nunta a face insuti — nefericire

Nunta placuta, frumoasa—grija

Litera O

Oaie, oi inseamna grija Oaie a tunde — nefericire

Oala, oale a nu trece — norocire

Oameni — intristare, durere

Oameni a auzi — intristare

Oameni, a te insoti cu ei — stire placuta

Oameni ologi, schiopi — neincredere

Oase de mort — boala

Oaspe a fi — foamete, durere

Oaspe a primi — timp scump

Ochelari a purta — oficiu, diregatorie

Ochi albastri — bucurie

Ochi frumosi, mari — avere

Ochi rai — tirg bun

Odaie — planuri de casatorie

Ofilit, topit la fata — noroc

Oglinda — moarte

Olar — moarte, nefericire

Omizi — intristare, suparare

Omoritor — stire buna

Onor a dobindi — trai vesel, inaintare

Onor a pierde — durere, intristare

Onor, pe altii a onora — supunere,

umilire Orb a fi — mizerie, ticalosie

Orga, organe — bucurie

Orga, a cinta — alergare, nerepaos

Orologiu, ceasornic — binecuvintare

Os de elefant — saracie

Otrava — intimplare rea,caz de moarte

Oua a cumpara —nu este bine

Oua a fierbe — vorbire de rau, clevete

Litera P

Pana de gisca, aripa ei taiata inseamna bucurie, placere

Pantera — repaos adevarat

Para a minca — norocire

Para moale — avutie

Pasare a minca — voie buna

Pasare a prinde — norocire

Pasare stind — bucurie

Pasare zburind — dusmanie, neintelegere

Pastere — amicie plina de speranta, incre­dere

Pat, a zacea bolnav in el — un rau te va intimpina

Pat de dormit — vizita, oaspe, strain

Pat frumos — avutie

Pat rau — mizerie, saracie

Paduchi — cistig bun, norocire, adesea si rusine

Padure de brad — mizerie, saracie

Padure mare, codru — pericol, primejdie

Pagin — amic bun

Palarie — onoare mare

Palarie a ridica — supunere, umilire

Pamint arator — avere, cistig

Pamint, a zacea culcat pe el — caz de moar­te, neplacere

Papucar caz de moarte

Par alb — placere, desfatare

Par a creste — alergare

Par a taia, a tunde — grija

Par in mini — nefericire

Par negricios — desfriu, abuz

Par negru — placere, desfatare mare

Par rosu — amagire in ascuns

Par scurt — mizerie, saracie, lipsa

Parinte, tata a vedea — caz de moarte, du­rere

Parinti murind — bani

Pastor — trai pasnic

Pazitor de noapte — suparare

Pene de pasare — alergare, grija Persoane de la judecatorie — spese, chel­tuieli

Pesti a prinde — impiedicare in lucru

Piatra scumpa a cumpara — folos

Piatra scumpa a pierde — nefericire

Piatra scumpa a purta — inaintare

Piatra scumpa a vinde — pierdere

Piata mare — avere, mosie

Piata mica — durere, boala

Picare, cadere de sus — nu este bine

Pictura, desen, icoana —amagire

Piele argasita, dreasa — intristare, neferi­cire

Piele, curea — dobinda, avere

Piele de animale — intaritare, pornire, minie

Pielita — avutie

Pieptene — nefericire

Piersica — oameni buni

Piper — neincredere

Pisator, care piseaza —timpuri bune

Piscare — nu este semn bun

Piscare de tintari — iesire pe dos a unui lucru

Pivnita de vin, celar — boala

Piine a cumpara — viata comoda, placuta

Piine a minca — onor, inaintare

Pinza de in a nalbi — durere, moarte

Piriu adinc — durere, intristare

Piriu, a te scalda in el — norocire

Piriu cu pesti — ereditate, mostenire

Piriu limpede curgind prin casa— bogatie, onoare

Piriu mare — plingere, suparare

Piriu turbure — scadere, neajuns

Pirlire — noroc in amor

Plingerea altuia (a avea mila de el) — nefericire

Plug — nunta, osteneala si lucru

Plumb — boala, suparare

Poame, fructe -— viata indelungata

Poame a aduna — avere, indestulare

Poame a minca — trai bun

Pod pteste apa —onor, marire

Pod stricat – nefericire

Poiata — grija si necaz

Pomi a vedea — grija

Porci — bucurie

Portelan curat — noroc in joc

Porumbi — prieteni, amici adevarati

Potcoave — stire placuta, buna

Potirniche — insotire buna

Potirnichi — boala

Pradatori, jefuitori — prieteni

Pravalie, negustorie — nefericire

Prezent, dar — insotire cu oameni betivi, stricati

Prezicere, profetire — demnitate, vrednicie

Prietenie — intristare, suparare

Principe , imparat, a vorbi cu el — norocire, dar, pericol, primejdie

Prins a fi — stire, faima trista, rea

Prinsoare — amagire de la un amic

Privighetoare — inselare

Procatori — cearta, neintelegere

Prunci — pericol de foc

Prund, mal — onor, marire

Prune din pom a lua — dorinta de a se inalta, de a se impune prin lux, pompa

Pucioasa — prietenie, amicitie

Pui de caprioara — intristare

Pureci,a fi piscat de ei — bogatie, avere

Pureci a prinde — alergare, grija

Puscare — noroc la vinat

Pusca cu teava scurta, carabina —cearta

Litera R

Rac a minca inseamna bucurie

Rac a prinde — vorbire de rau

Rac a vedea — placere mare

Racla, cosciug, sicriu —- caz de moarte

Rai a vedea — stire placuta, noutate

Rata — necaz cu apa

Rata a impusca, a prinde — vorbire de rau

Radacina —nefericire

Rani, plagi — un rau, boala

Razboi, batalie — noutate

Rege, domnitor — marire, domnie, onor

Rege murind a vedea — noutate

Regina , domnitoare — insotire plina de spe­ranta

Ridicare de pe pamint — grija

Ridicare de pe scaun — stire buna, placuta

Ridicare din pat — durere, boala

Riie — nefericire

Rindunica — intristare

Rindunici mai multe — vizita, oaspe

Riu, fluviu—suparare

Roata de car — amic, sot bun

Roti — viata lunga

Litera S

Sabie inseamna onor, glorie, marire

Sabie (arma) a avea — virtute, voie buna

Sabie, spada a purta — onor, inaintare

Salata — boala, durere

Sala, odaie mare— avutie

Sapa — ucidere, alergare, osteneala

Sare — cearta, gilceava

Sare a presara — trai bun, zile dalbe

Sat — lucru si osteneala

Sat, a calatori prin el — greutate, mizerie

Sat arzind a vedea — iti merge bine, fericire

Sageata — vorbire de rau

Saltare, jucare — placere, voie buna

Saminta — dobin,da

Sapare — grija si osteneala

Sapare o oala — intristare

Saraci — nefericire la tirg

Sarutare — inchinare, impacare

Satean in mijlocul a multor oameni — su­ferinta

Scara — norocire

Scaun a vedea — autoritate, putere

Scaldare in apa limpede — intarire, indes­tulare

Scaldare in apa turbure — durere, jale

Scaldare in iaz — paguba

Scinduri multe — nunta grabnica

Scriere — fericire

Scrisoare a scrie — hotie Scrisoare, epistola, carte a primi — norocire

Scut — bucurie fara nici un inteles

Sete — speranta, nadejde degeaba

Sete a stimpara—este bucurie; daca nu conteneste — durere, intristare, boala indelungata

Sigiliu (pecete) — oficiu, diregatorie

Sigiliu a se strica — pierdere de oficiu

Silabisire — binecuvintare in lucru

Silabisire, scriere — nefericire

Sinceritate, credinta, iubire — pentru bar­bati e’ grija, pentru femei lucru fara rost

Singe — pradare, vindecare

Singe a curge, a singera — dauna in ceva

Singe a varsa — este moarte apropiata

Singe din nas — noutate Singerare a lega — intristare, suparare Singerare, lasare de singe — boala Slanina, clisa — nefericire

Slugi multe — boala, necaz

Smoala, dohot — piedica, neintelegere

Soare asfintind — intristare, suparare

Soare limpede — bucurie

Soare intunecos — intristare

Soare rosu — durere, moarte

Soare sub nori — timp placut

Sora — fericire

Sotie, nevasta a lua — viata buna

Sotie murind a vedea — implinirea unei dorinte

Spalare — amic, prieten drept

Spice a secera, a cosi — prigonitori secreti

Spice a vedea — binefacere, multumire, indestulare

Spin, porumbel — nefericire

Spini, ghimpi — intimplare rea

Spirit, suflet — norocire

Spinzuratoare, furci — bucurie, placere

Sprincene mari — bucurie, desfatare

Sprincene mici — desfatare

Sprincene negre — noroc

Staul, grajd, poiata — intristare

Stapina a face gura — norocire

Stapina a o iubi in ascuns — neintelegere

Stea intunecoasa — intristare

Stea limpede — norocire

Stele limpezi — bucurie

Sticla, glaja — inselare, amagire

Sticla a taia — nas rosu

Strapungere de moarte — norocire

Struguri — noutate rea, lacrimi

Stuf — stricare intre amici

Suflare de vint — suparare, cearta

Sugere, a bea — pierdere

Suire pe scara — dispret, suparare mare

Sulfura, pucioasa — nefericire

Sunare in flaut, in dipla — amicie, priete­nie

Suparare,intristare — insotire placuta

Surpatura la trup — pierdere, intristare

Surtuc barbatesc — avutie

Surtuc femeiesc — insotire buna

Şindrile inseamna norocire

Şoarece — dobinda, ciştig

Şopirla — oameni buni

Ştruca — furtuna

Litera T

Talpa de incaltaminte inseamna durere, moarte

Tata a vedea — noroc

Taind capul altuia a te visa — invingere peste altii

Taind capul sau visind — asuprire

Ticalos a fi sau a vedea pe altul — intristare

Tigve, capatini, oale de cap — trai bun

Tipografie — cearta pentru ereditate, mostenire

Tipsie pentru fript (tigaie) — pierdere, cheltuieli

Tilhari — timpuri incurcate

Tinar a fi — boala

Tirg, bilci—vorbe multe fara capatii

Toarcere — alergare

Trasura, birja — prosperitate, priire

Trasura, a calatori cu ea — prigonire in secret

Trasurarasturnata — inaltare, marire,domnie

Treburi multe, afaceri — oficiu, diregatorie de onor.

Trecatoare strimta — avutie

Trestie, stuf — nefericire intre amici

Trup a vedea — este semn bun, onor

Tufa — intristare, impotrivire

Tunar — veste buna

Tunet — stire, noutate placuta

Turma, cireada —este bine, mai ales daca le ai in curte

Litera U

Ucidere inseamna viata indelungata

Udul a-ti merge — intristare

Ulcior, cana a strica — mizerie, intristare

Ulcior, din el a bea—trai bun,veselie

Ulcior, din el a scoate apa — intelegere buna

Umbra — avutie

Umflatura — grija pentru ereditate, moste­nire

Umplerea unui vas — insotire placuta, pe voie

Unghie — speranta neimplinita

Unsoare de doftorie, alifie — alergare

Unt — nu este semn bun

Untura — legare de amicie, prietenie

Ura, dusmanie a avea — unitate in ve­deri, buna intelegere

Urechi — norocire

Urlare — viata placuta

Urs — clevetire, innegrire

Litere V

Vaci a junghia inseamna repaos, viata linistita

Vaci a mulge — avere, bunatate

Vaci grase — insotire in vreo afacere

Vaci slabe — alergare

Vargi (nuiele) multe — viata comoda, linistita

Vas de fier — moarte

Vaduv — bucurie, voie buna

Vaduva, vadana — intristare,’ suparare

Varsat, bubat, a patimi de el — cistig in bani

Venin, otrava — prigonire ascunsa, secreta

Venin a arunca — ajutor

Verdeata — noroc m dragoste

Veste buna, placuta — intristare, boala, moarte

Vesminte femeiesti a purta — grija in afaceri, intristare

Vesminte intinate — boala, un neajuns

Vesminte noi — voie buna pentru ceva

Vesminte rupte — cearta

Vesminte scumpe— diregatorie de onor

Vesminte vechi — pericol, primejdie de foc

Veverita — fericire in casatorie, binecuvintare de copii, viata placuta

Vierme — cearta si intimplari de boala

Vin a bea — trai bun

Vioara, lauta, cetera visind — rea petrecere vei avea

Vipere, serpi — pentru unii amici cu credinta, pentru altii rauvoitori tacuti

Vitel — bucurie, voie buna

Vinat a goni — noutate, stire noua

Vinatori — inimici, pizmasi multi

Vint — noroc

Vint mare, furtuna — pericol, primejdie

Vint turbure — necaz, intristare

Vladica, episcop a vedea — caz de neinte­legere, chiar proces o sa ai

Vladica, a vorbi cu el — capat bun in o afacere

Voie buna, desfatare — alergare, griji

Vrabie — amici, prieteni

Vulpe — prigonire, urmarire pe furis

Vulpe a prinde — grija

Vultur a impusca —pierdere

Vultur a prinde — intristare fara masura

Vultur in zbor — cistig, dobinda

Vultur stind — moarte.intre bogati ori intre domni mari

Litera X

X- – imaginatie, talent, intuitie, inteligenta, adaptare, fragilitate, neliniste, iluzii; (punct marcat cu un X mare) ambitii, teluri clare, perseverenta, dorinta de a-ti atinge idealurile propuse, directii clare; (punct marcat cu un x mai mic) trebuie sa iti dai seama imediat unde gresesti pentru a preintampina o mare pierdere;

Xerox – - nevoia de a te asigura de faptele tale, pentru a nu pierde tot, actiuni repetate, similare, monotonie, rutina, plictiseala, activitati fara nici o schimbare.

Litera Z

Z- inspiratie, simtul afacerilor, forta conducatoare, energie, spirit organizatioric, tendinta spre abuzuri sau excese, mandrie exagerata, tendinta de eschivare, de a… .

Zahar – e semn bun de iubire si dragoste implinita… .

Zana- nevoie de protectie, sperante, iluzii, fuga de realitate intr-o lume a fanteziei, utopii, idealism ajuns la extrema, asteptarea unui miracol… .

Zapada- credem cu mare usurinta ca zapada simbolizeaza albeata imaculata, puritatea, fecioria neprihanita. Dar dupa experienta mea, nu acesta este simbolismul… .

Zar- imediat ne gandim la hazard, la noroc! Visul ne indeamna sa credem intr-o sansa providentiala…. .

Zavor- inseamna ca vei descoperi lucruri surprinzatoare… .

Zboara- acest vis, unul dintre cele mai frecvente, are parte de mai multe interpretari. Dorinta de a fi liber, o comportare… .

Zbor- daca zbori, e bine: inseamna noroc si viata lunga; daca te inalti, e semn de onoruri si marire; daca zbori… .

Zdrente- semn rau, de persecutie si prigonire secreta… .

Zebra- sem rau, fereste-te de oameni prefacuti… .

Zero- (zero continut intr-un numar; 10, 20 etc) posibilitatea de a atinge perfectiunea prin ambitie si asociere cu persoane potrivite, atata… .

Zgaria, Zgarietura- invidie, dorinte puternice, sentimente extreme, nevoie de auto-aparare, ambitii imense…. .

Ziar – in ziar se prezinta stirile, noutatile: in curand o informatie va va ajunge la urechi. Fiti atenti la semnele pe… .

Zid – fiecare simbol are un aspect negativ si unul pozitiv, idee subliniata de Paul Diel. In mod negativ, zidurile sunt simbolul… .

Zidar- daca vezi, e semn de paguba… .

Zimbru – e semn bun, vei primi o recompensa neasteptata… .

Ziua- (actiunea are loc ziua) elemente vizibile, adevar, incredere, directie clara, capacitatea de a lua decizii, obiectivitate, perspective; (zilele saptamanii) vezi… .

Zmeu- deopotriva joc si obiect minunat decorat. A ne lasa in voia vantului, condusi de curentii de aer, a lua inaltime,… .

Zodiac- se intalnesc de multe ori vise in care subiectul vizualizeaza clar intregul zodiac si nu doar un semn. Ania Teillard… .

Zoo- etomonul grec orienteaza interpretarea: zoe = viata. Tot ceea ce este viu. Zoologia ne vorbeste despre viata, zoo este… .

Zorile zilei- semn bun, de bucurie… .

Zugrav- dorinta de a face schimbari radicale in viata, nevoie de reinnoire, de schimbare de decor, de mentalitate; capacitatea de a-ti… .

Zugravind- daca te visezi, e bine, inseamna viata lunga si cistig… .

Comentarii

comentariu