Published On: mie, Iul 12th, 2017

Pe 1 august va intra in vigoare Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice

1. Ce inseamna "insolventa persoanei fizice"?

Inseamna ca o persoana nu mai are bani sa-si plateasca datoriile, pe masura ce ele devin scadente. Potrivit legii, se presupune ca o persoana e insolventa daca au trecut 90 de zile de la data scadentei unei datorii si nu a platit-o.

2. Ce conditii trebuie sa bifeze datornicul ca sa poata intra intr-o procedura de insolventa?

Numai un datornic cu domiciliul in Romania, cu resedinta/resedinta obisnuita de cel putin sase luni poate intra intr-o procedura de insolventa. Datornicul trebuie sa fie in stare de insolventa, asa cum spuneam mai sus, si sa nu existe vreo sansa reala ca el sa-si revina cu banii intr-un an de zile, astfel incat sa-si plateasca datoriile la timp si sa duca un trai decent.

3. Cat de mari trebuie sa fie datoriile unei persoane ca sa intre intr-o procedura de insolventa?

Ca sa-i fie aprobata o cerere de intrare intr-o procedura de insolventa, o persoana trebuie sa aiba datorii de valoarea a cel putin 15 salarii minime pe economie. Cum salariul minim pe economie e 1.450 de lei (valoarea bruta), atunci datoriile trebuie sa fie de cel putin 21.750 de lei.

4. Care e primul pas pentru a cere intrarea intr-o procedura?

Datornicul depune la comisia de insolventa o cerere de deschidere a procedurii insolventei (in perioada urmatoare vom afla, probabil, si cum arata o astfel de cerere si de unde o luam). Daca situatia sa nu e chiar atat de grea, atunci el depune o cerere de deschidere a procedurii insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Daca i se pare ca situatia sa este compromisa total, datornicul poate face cererea direct la instanta de judecata si poate cere direct intrarea in insolventa prin lichidarea de active (adica se trece la vanzarea bunurilor sale, in anumite conditii).

5. Ce e un "plan de rambursare"?

Este planul pe care-l face datornicul cu administratorul procedurii de insolventa in care a intrat. Planul include o serie de date: cat de mari sunt datoriile persoanei, catre cine si ce datoreaza, care sunt termenele, dar si care sunt masurile ce se vor lua pentru ca datornicul sa-si revina din punct de vedere financiar si sa iasa din starea de insolventa.

6. Cat costa o astfel de cerere?

Nimic, tocmai pentru ca ar fi absurd sa i se ceara datornicului sa plateasca ceva, mai ales ca el are probleme cu banii. Datornicul nu va trebui sa-l plateasca nici pe administratorul procedurii, nici pe lichidator, pentru ca ei vor fi platiti din buzunarul statului. Nu putem compara cu situatia unei firme, spre exemplu.

7. Ce presupune aprobarea cererii de intrare in procedura pe baza de plan de rambursare?

Pornim de la ideea ca cererea datornicului a fost aprobata de comisia de insolventa. In continuare, administratorul procedurii se ocupa sa faca toate calculele: cauta sa vada ce datorii are insolventul, cand sunt scadente, strange laolalta toate pretentiile banesti alte altora fata de datornic (face un tabel de creante) s.a.m.d. Foarte important e ca, la momentul cand se intra oficial in procedura, toate executarile silite impotriva datornicului se opresc.

Dupa ce au toate datele in fata, administratorul si datornicul fac impreuna un plan de rambursare, pe care-l trimit apoi si creditorilor pentru ca ei sa-si spuna parerea. Planul va trebui apoi votat de o parte importanta din creditori, desi e posibil sa i se mai aduca, intre timp, unele modificari fata de forma initial propusa.

Daca si numai daca acest plan e aprobat, se deschide oficial procedura de insolventa pe baza de plan si datornicul trebuie sa respecte tot ce scrie in el, la fel si creditorii. Daca nu se aproba planul, atunci datornicul poate sa ceara intrarea in cealalta procedura de insolventa – cea prin lichidarea de active.

8. Ce ar avea voie si ce n-ar avea voie debitorul sa faca in acea perioada?

Daca a intrat in procedura de insolventa pe baza de plan, va trebui sa se tina de planul respectiv, sa plateasca la timp darile impuse, sa nu-si piarda locul de munca, sa anunte daca vinde, mosteneste sau primeste ceva intre timp, sa anunte daca-si schimba locuinta, daca face anumite cumparaturi (i s-ar putea impune, de pilda, sa nu-si cumpere anumite lucruri) etc. Daca nu se va tine de plan, procedura va esua si se va putea intra in procedura de insolventa prin lichidare de active.

9. Ce inseamna lichidare de active?

In procedura aceasta se poate intra la cerere, din prima (daca situatia e fara solutii pe termen lung), dar si daca in primul tip de insolventa lucrurile nu merg bine, asa cum spuneam mai sus. Procedura prin lichidare de active inseamna sa mergem intr-o instanta de judecata, dar nu sa ne judecam cu creditorii (nu in sensul urat al termenului, in orice caz).

Practic, lichidatorul se ocupa aici sa faca un inventar cu toate bunurile datornicului ce pot fi vandute (nu toate vor putea fi vandute, asa cum va vom explica intr-un material viitor). Apoi, va trece la vanzarea lor. Va ramane datornicul fara casa? Da sau nu, depinde de situatia concreta. Legea face referire chiar la o procedura mai speciala de dare in plata.

La final, lichidatorul trage linie si face diferenta pentru a vedea ce a mai ramas restant fata de creditori. Dar lucrurile nu se termina aici, pentru ca si dupa inchiderea procedurii, lichidatorul il va supraveghea pe datornic intr-o anumita masura.

10. Daca, la final, mai raman datorii ce nu pot fi acoperite cu banii/bunurile datornicului, ce se va intampla?

Daca dupa ce se incheie vreuna dintre aceste doua proceduri mai raman inca datorii, atunci datornicul poate sa ceara sa scape de ele (eliberarea de datorii reziduale). Insa acest lucru nu se va intampla imediat, ci dupa anumite perioade de timp si in anumite conditii.

11. Procedura simplificata de insolventa – cui se va aplica?

Aceasta forma mai simpla de intrare in insolventa e prevazuta pentru cei care au datorii de cel mult 14.500 de lei, pentru cei care nu au bunuri sau venituri ce pot fi vandute silit sau au peste varsta standard de pensionare ori si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca.

12. Intrarea intr-o procedura de insolventa va fi o obligatie? Poate cineva sa-i impuna datornicului sa faca asta?

Nu. Intrarea intr-o procedura de insolventa nu e conceputa ca ceva ce-i poate fi impus datornicului. Daca va vrea sa intre intr-o astfel de procedura si sa-si dea o sansa la reusita in lupta cu creditorii, este alegerea sa – e de preferat insa pentru un datornic sa o faca! Niciun creditor nu ii va putea impune unui datornic al sau sa intre in insolventa, ci eventual sa-i sugereze acest lucru,sustine avocat Marius Coltuc,

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-