Published On: lun, Apr 25th, 2016

DEZASTRU FARA PRECEDENT LA DNA – Procurorii anticoruptie au reusit contraperformanta de a incasa 109 achitari in 51 de zile

Cele mai multe solutii de achitare sunt definitive si, ca o dovada in plus a diletantismului DNA, au fost dispuse pe lipsa de probe. Dimensiunile prapadului sunt colosale daca raportam aceasta cifra la cele 96 de achitari din 2015 cu care facea parada Codruta Kovesi prin Sala de Marmura a Cercului Militar, la ultimul bilant anual al DNA

In lunile martie si aprilie 2016, instantele judecatoresti au dispus achitari in cascada in dosarele instrumentate de parchetul anticoruptie. De la publicarea raportului de activitate pe 2015 al DNA si pana la pronuntarea deciziei definitive in controversatul dosar al Referendumului, procurorii DNA au izbutit o contraperformanta aproape imposibil de egalat: 109 inculpati achitati in 51 de zile. Iar asta numai in cauzele de notorietate, caci cine stie ce-o mai fi prin dosarele pe care presa nu le-a mediatizat!

Pentru a avea reprezentarea si mai clara a proportiilor catastrofei care a cuprins in ultima vreme parchetul anticoruptie, comparati cele 109 achitari incasate in mai putin de doua luni cu totalul celor 96 de inculpati achitati definitiv in 2015, cifra cu care Laura Codruta Kovesi s-a mandrit la bilantul triumfalist prezentat in 24 februarie 2016 la Sala de Marmura a Cercului Militar din Capitala, cand opiniei publice i s-au servit exclusiv rezultate „impresionante” si „remarcabile”. Printre performantele nord-coreene, si o rata a achitarilor de 7,63%, un procent in realitate jenant, data fiind media la nivelul parchetelor din tara (1,6%, potrivit raportului oficial prezentat de Ministerul Public in 2015): „Instantele de judecata au condamnat definitiv 970 de inculpati trimisi in judecata de DNA. Solutiile pronuntate de instante – spunea Laura Codruta Kovesi – au confirmat caracterul obiectiv si profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%”.

In continuare ne-am propus sa va prezentam 8 dosare DNA pe care instantele de judecata le-au solutionat, intr-un interval de 51 de zile (3 martie – 22 aprilie 2016), prin 3 decizii definitive de achitare pronuntate in favoarea a 59 de inculpati si 5 sentinte prin care au fost achitati alti 50 de inculpati. Dintre cele 109 solutii dispuse de judecatori, 86 de achitari au ca temei juridic dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala – „nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”, fapt extrem de ingrijorator, care demonstreaza, daca mai era nevoie, amatorismul procurorilor DNA. Iar asta fara a lua in calcul dosarele tinute la sertar, anchetele selective, ignorarea sutelor de sesizari prin care Corpul de control al prim-ministrului si Curtea de Conturi au semnalat fraude de miliarde din bugetul public, protejarea anumitor inculpati lasati si liberi, si cu milioanele de euro furate, scurgerea de informatii in presa, defilarea inculpatilor in catuse si alte violari ale drepturilor omului, denaturarea stenogramelor, trunchierea si prelucrarea de interceptari si alte matrapazlacuri pe care nimeni nu indrazneste sa le cerceteze, ca sa nu sa mai vorbim de raspundere.

3 martie 2016 – Toti cei 5 „constructori ai lui Oprisan”, achitati la fond de Tribunalul Prahova

Sarabanda achitarilor a debutat pe 3 martie 2016, cand Tribunalul Prahova a decis ca faptele de abuz in serviciu si fals in inscrisuri puse de procurori in carca celor cinci asa-zisi constructori ai presedintelui CJ Vrancea, Marian Oprisan, nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatia prevazuta de lege. Corneliu Prunache si Vasile Mihaiuc au fost declarati nevinovati de savarsirea infractiunilor de complicitate la abuz in serviciu si fals in inscrisuri sub semnatura privata, ambele in forma continuata; Vasile Graur si Iulian Cristian au fost de asemenea achitati, dupa ce au fost acuzati de complicitate la abuz in serviciu in forma continuata; la fel si Vasile Buta, trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu si spalare a banilor, ambele in forma continuata. (Tribunalul Prahova, sentinta nr. 96/03.03.2016 pronuntata in dosarul nr. 8027/105/2011).

La 7 martie 2016, Curtea de Apel Craiova a pronuntat sentinta in dosarul in care DNA a acuzat-o pe sefa Parchetului Judecatoriei Orsova, procuroarea Carmen Sirboiu, ca ar fi primit mita de la un om de afaceri „lucrari de curatenie si gradinarit” si „225 rasaduri de flori ornamentale de gradina”. Sirboiu a fost achitata pentru trafic de influenta, luare de mita si instigare la folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fiind insa condamnata la 2 ani inchisoare cu suspendare, pentru tentativa la abuz in serviciu.

Exceptand aceasta solutie de condamnare (tentativa la abuz in serviciu, tinem sa subliniem), dosarul s-a dovedit extrem de subtire. Cel putin in opinia magistratului fondului. Judecatoarea Valerica Mirea de la Curtea de Apel Craiova a stabilit ca faptele pentru care au fost trimisi in judecata ceilalti patru inculpati fie nu sunt sustinute de probe, fie nu sunt prevazute de legea penala ori nu au fost savarsite cu vinovatie. Iar asta in conditiile in care DNA a beneficiat de „sprijin din partea SRI” si a facut uz de catuse, toti inculpatii din dosar fiind retinuti preventiv, la 15 octombrie 2014, in aplauzele jurnalistilor de casa.

Prin sentinta nr. 52/07.03.2016 (dosar nr. 2060/54/2014), au fost achitati, in baza art. 16 alin. (1) litera c) din Codul de procedura penala („nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”), comisarul sef Ion Ianosi, seful Serviciului de Investigatii Fraude din IPJ Mehedinti (acuzat de luare de mita), omul de afaceri Constantin Popescu, presedinte al PSD-Orsova (trimis in judecata pentru dare de mita), si Viorel Sorinel Duducea (cumparare de influenta si dare de mita). Cel de-al cincilea inculpat, subofiterul Liviu Ionut Fister, seful Formatiunii Rutiere din cadrul Politiei municipiului Orsova, a fost de asemenea gasit nevinovat dupa ce a fost acuzat de folosire de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii de foloase necuvenite, fals intelectual si abuz in serviciu in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite, solutia de achitare fiind dispusa in baza art. 16 alin. (1) litera b) din Codul de procedura penala („fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”).

A urmat fostul sef al Autoritatii de Supraveghere Financiara, Dan Radu Rusanu. Incatusat de procurorii DNA dupa ce Traian Basescu a decretat public ca ASF este o „cloaca ce trebuie curatata” si apoi tinut 4 luni in arest preventiv, Rusanu a fost achitat printr-o sentinta dispusa, la 8 martie 2016, chiar de judecatorul Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, cunoscut opiniei publice pentru maniera in care a ales sa judece procese precum ICA si RAFO-CAROM.

Trimis in judecata la 24 aprilie 2014, printr-un rechizitoriu semnat de procurorul DNA Marian Gherman si confirmat de seful Sectiei a I-a a DNA, procurorul Gheorghe Popovici , Dan Radu Rusanu a fost achitat in baza art. 16 alin. (1) lit a) Cpp – „fapta nu exista”, respectiv art. 16 alin. (1) lit b) Cpp – „fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege”.

Dan Radu Rusanu a fost insa o exceptie a judecatorului Mihalcea, in acelasi dosar ASF procurorii DNA obtinand solutii de condamnare la fond fata de toti ceilalti opt inculpati (Marian Mirzac, membru neexecutiv in ASF, 4 ani si 6 luni inchisoare; Radu Mustatea, presedinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania, 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare; Elena Rudu, membru in conducerea Carpatica Asig, 2 ani de inchisoare cu suspendare; Ina-Ana Crudu, director general Carpatica Asig, 2 ani de inchisoare cu suspendare; Ioan Opris, expert tehnic auto in cadrul Biroului de expertize locale de pe langa Tribunalul Sibiu, 2 luni cu suspendare; Ioan Dacian Vinereanu, 2 ani inchisoare cu suspendare; Georgel Calin, secretar general al ASF, 1 an inchisoare cu suspendare; Carpatica Asig, 600.000 de lei amenda penala).

Procurorii Lucian Papici si Gheorghe Bocsan, autori ai unor rechizitorii soldate cu numeroase condamnari incasate de statul roman la CEDO, au recidivat in asa-numitul dosar „Portul Constanta”. Senatorul Mircea Banias, ex-secretarul general al MAI Laurentiu Mironescu si alti 37 de inculpati umiliti public, unii dintre uitati prin arest preventiv, au fost achitati la fond de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sentinta a fost pronuntata, la 22 martie 2016, de un complet cunoscut pentru intransigenta manifestata in dosarele DNA. Judecatoarele supreme Alina Ioana Ilie, Florentina Dragomir si Mariana Ghena au constatat ca 36 dintre cei 39 de inculpati au fost trimisi in judecata de cei doi vestiti procurori fara probe, alte solutii fiind dispuse fie pe litera a) – „fapta nu exista”, fie pe litera b) teza I – „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

In data de 23 mai 2011, din lotul celor 39 de inculpati, 28 au fost retinuti preventiv la ordinul tandemului Lucian Papici-Gheorghe Bocsan. Toti cei 28 au primit mandate de arestare preventiva, jumatate dintre ele fiind prelungite pana la 6 luni. Incluzand zilele de retinere, cele 28 de persoane au executat in total nici mai mult nici mai putin de 3.208 zile de arest preventiv, asa cum rezulta din minuta sentintei ICCJ:

14 inculpati tinuti in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 20.11.2011 (14 persoane x 180 zile de arest =2.520 zile de arest)

6 inculpati tinuti in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 22.07.2011 (6 persoane x 59 zile de arest =354 zile de arest)

1 inculpat tinut in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 19.07.2011 (56 zile de arest)

2 inculpati tinuti in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 18.07.2011 (2 persoane x 55 zile de arest =110 zile de arest)

1 inculpat tinut in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 11.07.2011 (48 zile de arest)

4 inculpati tinuti in arest preventiv de la 25.05.2011 pana la 23.06.2011 (4 persoane x 30 zile de arest =120 zile de arest)

Dupa achitarile pe linie incasate la Tribunalul Bucuresti in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) Cpp (sentinta nr. 1017/F/25.06.2015 pronuntata in dosarul nr. 46717/3/2009*), parchetul anticoruptie nu a reusit sa obtina nici macar o condamnare in dosarul Loteria II, solutionat definitiv la 24 martie 2016. Curtea de Apel Bucuresti a mentinut sentinta TMB prin care 9 inculpati au fost achitati. Fata de George Copos, Camelia Voiculescu si Roza Giulio Giuzepe, si ei achitati la fond, instanta de apel a dispus incetarea procesului penal pe motiv de prescriere a faptelor.

Minuta deciziei ICCJ nr. 116/28.03.2016 (dosar nr. 7330/2/2007**):

„Respinge, ca nefondat, apelul declarat de PICCJ-DNA impotriva sentintei penale nr. 61 din 08 aprilie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia I penala. Respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea civila Ministerul Sanatatii Publice impotriva sentintei penale nr. 61 din 08 aprilie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia I penala. Obliga apelanta parte civila Ministerul Sanatatii Publice la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare catre stat. Onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru intimatii inculpati Baciu Remus Virgil, Druta (Niculescu) Daiana Elena, Vodislav Cristinel Spiridon si Deac Ileana Adriana, in suma de cate 360 lei, se avanseaza din fondul Ministerului Justitiei. Cheltuielile judiciare ocazionate cu solutionarea apelului declarat de PICCJ-DNA raman in sarcina statului. Definitiva”.

Dintre victimele procurorului DNA Emilian Eva, cap de lista este Remus Virgil Baciu – fost consilier personal pe probleme de control al ministrului Sanatatii Daniela Bartos, devenit mai cunoscut opiniei publice dupa inculparea sa in dosarul ANRP. Baciu a fost achitat de CAB si de ICCJ atat pentru luare de mita, intrucat „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cpp), cat si pentru abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave, solutie dispusa in baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cpp („fapta nu este prevazuta de legea penala”). Pentru aceleasi fapte si pe acelasi temei juridic, instanta suprema a declarat-o definitiv nevinovata pe Daiana-Elena Druta, medic primar la Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino Bucuresti.

De asemenea, pentru toate cele sase infractiuni de dare de mita, fals in inscrisuri sub semnatura privata, spalare de bani si instigare la marturie mincinoasa retinute in sarcina sa, a fost achitat si Cristinel Spiridon Vodislav, reprezentant legal al SC Vodimedicor SRL Tg. Jiu, societate catre care inculpatii Remus Baciu si Daiana Druta – in calitate de presedinte, respectiv, de membru al Comisiei licitatiei organizate de Ministerul Sanatatii si Familiei in anul 2002 – ar fi inlesnit „cu incalcarea normelor legale” atribuirea contractului privind achizitia a 16.200 de sterilete, in valoare totala de 223.000 dolari.

Tot in baza art. alin. (1) 16 lit. a) Cpp – „fapta nu exista” – a fost achitata definitiv si avocata Ileana Adriana Deac din Baroul Bucuresti, trimisa in judecata de procurorul Eva pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata si spalare de bani.

La inceputul lunii aprilie 2016, judecatoarea Adriana Elena Bajan de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti l-a achitat pe fostul sef al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, avocatul Mihail Vlasov, pe motiv ca „nu exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea” de dare de mita pentru care a fost trimis in judecata de DNA.

Minuta sentintei CAB nr. 61/04.04.2016 (dosar nr. 3608/2/2015): „In baza art. 396 alin. (5) C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., achita pe inculpatul VLASOV MIHAIL pentru savarsirea infractiunii de dare de mita prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C.pen., intrucat nu exista probe ca inculpatul a savarsit infractiunea. In baza art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi, 4.04.2016”.

In fine, ultima si cea mai mediatizata decizie a fost pronuntata in urma cu doua zile in celebrul dosar in care DNA a trimis in judecata 75 de inculpati (73 au rezistat procesului), in frunte cu liderul PSD Liviu Dragnea, sub pretinsa acuzatie de fraudare a Referendumului din 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. 44 de persoane fusesera achitate la fond, pentru lipsa probe, solutii mentinute de completul de 5 judecatori condus de presedinta ICCJ Livia Stanciu, care, in plus, a admis apelul a doua inculpate condamante initial ridicand astfel la 46 numarul inculpatilor trimisi degeaba in judecata de procurorul Lucian Papici  (printr-un rechizitoriu din 27.09.2013 verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei chiar de sefa DNA Laura Codruta Kovesi). DNA a obtinut la ICCJ doar 27 de condamnari – cu o exceptie, toate cu suspendarea executarii pedepsei. Parca pentru a da si mai mult apa la moara vocilor care au afirmat despre acest dosar ca este unul eminamente politic, singurul inculpat caruia instanta suprema i-a marit pedeapsa in apel a fost chiar Liviu Dragnea.

sursa luju.ro

Comentarii

comentariu

About the Author

-