Published On: mie, Oct 14th, 2015

EXCLUSIV De ce nu au fost arestati preventiv Liliana Sgircitu si medicii Boldeanu, Cretu si Vasile / “Efectele arestului la domiciliu sunt aceleasi cu ale arestului preventiv”

Share This
Tags

Titi si Liliana SgircituInfobraila va prezinta in exclusivitate motivele pentru care judecatorul Vlad Andriescu de la Tribunalul Bucuresti i-a trimis in arest la domiciliu pe Liliana Sgircitu (foto dreapta) si pe medicii Cosmin Boldeanu (n.r. sotul judecatoarei Andreea Boldeanu, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Braila), Paul Cretu (consilier local suspendat) si Vasile Sorica, respingand propunerea procurorilor antimafia de arestare preventiva.

Nu lipsa probelor i-a scapat de celula pe cei patru, ci convingerea magistratului ca nu exista riscul ca acestia sa isi reia activitatea infractionala.

Desi nu i-a trimis dupa gratii, judecatorul Andriescu a apreciat ca "exista suficient temei pentru a stabili cel putin o suspiciune rezonabila, daca nu chiar o certitudine, in sensul ca inculpatii au constituit un adevarat grup infractional, cu roluri stabilite pentru fiecare, in scopul savirsirii de infractiuni, pe care le-au si adus la indeplinire".

Magistratul scrie negru pe alb in motivarea deciziei ca Sgircitu, Boldeanu (foto stanga), Cretu, Sorica, dar si ceilalti 9 inculpati din dosarul "Mafia de la Oncologie", "au desfasurat o ampla activitate, fiecare potrivit specificului profesiei sau ocpatiei sale, in scopul de a obtine decontarea nelegala, de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Braila, a valorii compensate a medicamentelor, decontare realizata in baza unor retete prescrise in mod fictiv".

boldeanuDe cealalta parte, cei patru au fost avantajati de faptul ca infractiunile comise nu sunt infractiuni de violenta si ca, in cazul lor, efectele arestului la domiciliu sunt similare cu cele ale arestului preventiv.

"Efectele practice vor fi aceleasi ca si ale arestului preventiv, din moment ce inculpatii oricum nu se vor putea deplasa la locurile lor de munca si, astfel, se va exclude si posibilitatea de a se reitera conduita criminala, dar si posibilitatea de a ascunde sau distruge mijloacele de proba sau de a ingreuna in vreun fel continuarea administrarii de probe in procesul penal", a mai notat judecatorul de la Tribunalul Bucuresti in documentul citat.

Totodata, pentru judecator a contat si faptul ca sotia interlopului Titi Sgircitu si cei trei medici "nu sunt persoane violente si nu au antecedente penale", fiind bine integrati in familie si in societate.

Pe 22 octombrie, celor patru le expira arestul la domiciliu, conform unor surse judiciare, procurorii DIICOT urmand sa solicite prelungirea masurii.

Ce spun procurorii

Trei medici braileni, doi medici de familie si seful Sectiei Oncologie de la Spitalul Judetean, au fost saltati de DIICOT pentru ca si-au dat mana cu familia cunoscutului camatar Titi Sgircitu, punand bazele unui mecanism care le-a adus in buzunare aproximativ 2 milioane de euro, bani proveniti din bugetul destinat medicamentelor pentru bolnavii de cancer.

In gruparea infractionala din care fac parte 25 de persoane sunt implicati pe langa medici si angajati ai lantului de farmacii Ahmeya, detinut de sotia lui Sgircitu. Procurorii ii acuza de savarsirea a nu mai putin de 16 infractiuni: inselaciune, evaziune fiscala, spalare de bani, fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, frauda informatica, fals informatic, abuz in serviciu, fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals in declaratii, camata, trafic de influenta, cumparare de influenta, dare de mita si santaj.

De exemplu, medicii eliberau retete fictive pentru medicamente a caror pret depasea 3.500 de lei / cutie, prescriptii care apoi erau decontate intr-un timp foarte scurt de catre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, cu sprijinul unor angajati ai institutiei. Astfel, farmaciile Ahmeya, care inregistrau operatiuni imaginare de cumparare a medicamentelor, primeau sume uriase de la CJAS.

Decontarile de la bugetul pentru medicamentele anti-cancer se realizau prin introducerea de catre farmacisti in Platforma informatica a asigurarilor de sanatate a unor date nereale, scrise de medici in retetele eliberate. 

Mecanismul a ajuns in atentia procurorilor antimafia in urma unui control efectuat de Curtea de Conturi la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru perioada ianuarie 2011-30 iunie 2012, care a scos la iveala o gaura de peste 1,2 milioane de euro. Atunci, cand se vorbea despre retete prescrise pe numele unor persoane decedate si decontate, Luciana Boboc, sefa CJAS, a fost demisa dupa ce a stat aproape 2 ani in fruntea institutiei.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author