Published On: lun, Aug 10th, 2015

10 august / In urma cu 131 de ani se nastea braileanul Panait Istrati – “Gorki al Balcanilor”

Share This
Tags

panait istratiScriitorul Panait Istrati s-a nascut la 10 august 1884, in Braila, era fiul nelegitim al unei spalatorese cu un contrabandist grec din Chefalonia, Gherasim Valsamis.

A avut o copilarie grea, era sarac si a lucrat ca ucenic de carciumari, brutari, vanzatori ambulanti, a fost carbunar pe nave maritime, dar a citit cu pasiune. 

A calatorit clandestin de la Constanta la Alexandria, Cairo, Pereu, Neapole, in 1907 debuta in tara, semnand P. Istrati articolul Hotel Regina din revista Romania muncitoare, publicatie in care au aparut in 1910-1912 si primele sale povestiri (Mantuitorul, Calul lui Balan, Familia noastra, 1 Mai). 

A colaborat la publicatiile Adevarul, Dimineata, Viata sociala, intre 1910-1913 adera la miscarile sindicale din Braila, in  1913 era la Cairo, unde a scris Note din Egipt. In anul urmator pleca la Paris si aprofunda limba franceza citind din Voltaire, Balzac, Rousseau. 

In 1923 a vazut lumina tiparului povestirea Chira Chiralina in revista Europe a scriitorului francez Romain Rolland, aparuta in volum un an mai tarziu, a publicat apoi Povestirile lui Ciulinii Baraganului (1928) si Les récits d'Adrien Zograffi / Povestirile lui Adrian Zograffi, primul ciclu Zograffi. Al doilea cuprinde Codine (1925), al treilea e format din Mikliail (1927), ultimul din La maison Thiiringer (1933), Le bureau de placement (1933), Mediterranee (1934-1935). Acestea si altele, printre care La familie Perlmutter (1927), Le refrain de lafosse. Nerrantsoula (1921), Les chardons du Baragan (1928), Tsatsa Minnka (1931), Trecut si viitor (1925), Mes departs (1928), Pour avoir aime la terre ( 1930), au fost publicate in Franta si simultan in Romania.

Simpatizant al ideilor socialiste, in 1927 a vizitat Moscova si l-a intalnit pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, despre care a scris mai tarziu in romanul Zorba Grecul, a revenit in 1929 si a scris, impreuna cu scriitorii rusi Victor Serge si Boris Suvarin, Vers l'autre flamme – Confession pour vaincus, despre abuzurile regimului comunist. A fost repudiat de socialistii din tara si acuzat de fascism.

In 1930 s-a intors in tara, a plecat apoi in Germania si in Austria, in 1933 era in Franta pentru a se trata de tuberculoza si in 1933 publica eseul L'homme qui n'adhère a rien.    

A murit la 16 Mai 1935, in sanatoriul TBC din Filaret, Bucuresti.

Este un scriitor a carui opera este revendicata atat de literatura franceza, cat si de cea romana, scrierile sale au fost traduse in peste 30 de limbi.

Sursa: Wikipedia

 

Comentarii

comentariu

About the Author