Published On: lun, Mai 4th, 2015

Raport despre mass-media: Scaderea vanzarilor, publicitate din bani publici alocata discretionar si probleme legate de distributie

Share This
Tags

mass mediaAnul 2014 a fost marcat de adancirea crizei din mass-media romanesti, iar cainele de paza al democratiei pare mai timorat ca oricand, potrivit unui raport al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

"Daca ar fi sa definim cu un singur cuvant starea sectorului mass-media in anul 2014, frica ar fi cuvantul cel mai potrivit. Frica jurnalistului ca maine ar putea sa nu mai aiba un loc de munca, frica de la finalul lunii, cand nu stie daca va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autoritati. Frica managerilor care incearca sa supravietuiasca pe o piata aflata in cadere libera si unde regulile jocului concurential sunt incalcate adeseori, teama ca publicitatea ar putea sa dispara, frica de institutiile statului, care ar putea sa vina in orice moment in controale prelungite abuziv. Si, de ce nu, frica celor care au incalcat legile, ca mecanismele de control ale statului incep sa functionze. Cainele de paza al democratiei pare mai timorat ca oricand", se spune in raportul "Starea sectorului mass-media din Romania in 2014 – Vulnerabilitati si posibile solutii".

Raportul a fost facut public de CJI luni, in contextul Zilei mondiale a libertatii presei (3 mai).

Potrivit raportului, anul 2014 a fost marcat de adancirea crizei din mass-media romanesti: "Banii din piata sunt din ce in ce mai putini, majoritatea bugetelor de publicitate mergand catre televiziunile centrale. Afacerile de media au fost lovite, in continuare, de scaderea vanzarilor si a audientelor, de problemele legate de distributie, de publicitatea din bani publici alocata discretionar si, mai nou, de interpretarile diferite ale legislatiei romanesti in domeniul fiscalitatii si al dreptului muncii".

Pe de alta parte, potrivit raportului, jurnalistii acuza, la randul lor, salariile din ce in ce mai mici, lipsa de predictibilitate si stabilitate a locului de munca, programul incarcat si sarcinile din ce in ce mai multe. "Publicul considera ca mass-media sunt profund viciate, deplange lipsa continutului de calitate, condamna uneori derapajele din mass-media, dar nu este dispus sa plateasca pentru continut si nici nu sanctioneaza prin schimbarea obiceiurilor de consum mediile pe care, altfel, le critica. In plus, nici jurnalismul bun nu-si gaseste o audienta foarte mare", se spune in raport.

In ceea ce priveste anul electoral 2014, raportul CJI mentioneaza ca derapajele profesionale s-au inmultit.

Pe de alta parte, limbajul s-a deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atat la nivel national, cat si local, dar exista zone in care meseria se practica corect, cat mai aproape de standardele profesionale. Acestea par a fi, insa, exceptiile care se pierd in multimea celorlalte, conform raportului.

Din cauza calitatii scazute a programelor, televiziunile locale au o audienta extrem de redusa: "Publicul sanctioneaza astfel lipsa unei oferte informationale adecvata nevoilor lui".

Raportul mai noteaza ca "trecerea, la 17 iunie 2015, la transmisia terestra digitala – sistem in care frecventele de emisie vor fi mai multe, dar televiziunile vor trebui sa plateasca pentru a avea acces la ele – va agrava situatia televiziunilor locale". Potrivit estimarilor Asociatiei Romane de Comunicatii Audiovizuale (ARCA), circa 170 de licente TV sunt in pericol de a disparea odata cu trecerea la transmisia digitala terestra.

"Paradoxal, aceasta ar putea fi sansa ziarelor locale de a se repozitiona ca principal furnizor de informatie locala. Rolul acestora este evident, ele fiind de multe ori singurul mijloc al populatiei din zonele rurale ori orasele mici de a afla informatii care privesc comunitatile respective. Media centrale nu mai ofera informatii care sa serveasca nevoilor de informare din aceste comunitati. In majoritatea cazurilor, stirile despre subiecte locale difuzate la televiziunile nationale sunt despre accidente, crime sau alte subiecte «senzationale»", se spune in raport.

Totodata, raportul noteaza incercarea continua a autoritatilor si a factorilor politici de a se erija in adevaratii responsabili editoriali ai redactiilor. "La o prima vedere, nu pare nimic nou. Incercarea de control si cenzura a existat dintotdeauna. Diferenta pe care o mentioneaza acum majoritatea intervievatilor este ca, daca in 2004 cenzura era brutala, agresiva si vizibila, mecanismele sunt acum mai subtile si generalizate", se mai spune in raportul CJI.

 

Comentarii

comentariu

About the Author

-