Published On: vin, Ian 30th, 2015

Dieta care previne bolile cardiovasculare

Share This
Tags

Nurse with Anatomical Model of Human HeartSpecialistii in nutritie si cardiologii au convenit ca o dieta sanatoasa si echilibrata in nutrienti esentiali organismului poate influenta in mod benefic bolile de inima (poate avea rol atat in prevenirea cat si in ameliorarea lor).

Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care exercitiile fizice sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie a bolilor cardiace, coronariene, a infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale.

Prin scaderea nivelului de colesterol se scad si sansele de a dezvolta sindroame metabolice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice severe. De asemenea, o dieta corespunzatoare confera organismului protectie impotriva osteoporozei si chiar impotriva unor forme de cancer (de exemplu, cancerul de colon).

Adoptarea unui mod de viata sanatos, cu o dieta echilibrata, nu presupune realizarea unor eforturi suplimentare sau eliminarea completa din alimentatie a unor anumite produse, ci inseamna un consum alimentar echilibrat, in cantitati moderate si in proportii adecvate mentinerii indelungate a unei stari bune de sanatate.

O dieta care influenteaza benefic activitatea sistemului cardiocirculator trebuie sa respecte piramida alimentelor si sa fie bazata pe fibre, cereale, produse animale si vegetale bogate in proteine, lactate. O dieta sanatoasa ar trebui sa fie cat mai saraca in lipide (in special in cele saturate si colesterol).

Colesterolul este unul din factorii frecvent implicati in aparitia dislipidemiilor si a aterosclerozei.

Fructele si legumele sunt indicate din abundenta in astfel de regimuri, datorita continutului bogat in fibre vegetale, vitamine si minerale. Majoritatea au un continut scazut in lipide, calorii, sodiu si colesterol.

Laptele si produsele lactate sunt o sursa ideala de proteine, calciu vitamina A si D, precum si de niacina, riboflavina (vitamine ce fac parte din complexul B). Specialistii recomanda consumul produselor degresate sau semidegresate, deoarece lipidele continute in laptele integral pot intretine un nivel crescut de colesterol, favorizand aparitia placilor de aterom pe endoteliul vascular.

Exista o multitudine de produse degresate, incluzand laptele, iaurtul, branza si chiar deserturile pe baza de lapte, cum este cazul inghetatei. Specialistii subliniaza faptul ca un produs degresat nu este si un produs deficitar in calciu, ci dimpotriva, poate avea un continut mai ridicat in acest mineral decat lactatele integrale.

Consumul cerealelor integrale, a fainii de grau integrala, a orezului (in special decorticat), a pastelor fainoase, a produselor de panificatie ce au un continut ridicat in tarate, sau a vegetalelor uscate (fasole uscata, porumb) este recomandata deoarece contin fibre, fier, vitamine din complexul B, fiind in acelasi timp sarace in grasimi si colesterol.

Pacientii cu patologie cardiaca sau cu factori de risc pentru aparitia bolilor de inima ar trebui sa evite produsele de patiserie precum croasantele, rulourile cu unt, saratelele, ar trebui sa nu isi condimenteze salatele, sa evite pastele cu sosuri pe baza de maioneza sau smantana (acestea au un continut foarte ridicat in colesterol).

Proteinele de provenienta animala si vegetala trebuie sa fie nelipsite din dieta. Ele sunt aduse in organism de catre alimente precum: carnea, fructele de mare, ouale, fasolea uscata, lintea, alunele, nucile. Acestea reprezinta insa si sursa concomitenta de fier, vitamina B si alte vitamine si minerale specifice fiecarui produs in parte.

Specialistii recomanda consumul de carne de vita, pui (fara piele pentru ca aceasta este bogata in colesterol), oaie, insa si legume (in special boabe uscate, linte) si albusuri de ou, si mai putin a carnii de rata, gasca, a viscerelor (ficat, rinichi, creier), produselor afumate, costitei, carnatilor, baconului si a altor alimente cu un procent ridicat in lipide.

Uleiurile vegetale si grasimile saturate trebuie eliminate sau cel putin reduse din dieta. Prin continutul bogat in trigliceride, acizi grasi si colesterol, aceste componentele din alimentatie reprezinta un adevarat pericol pentru persoanele cu boli cardiovasculare, deoarece sunt capabile sa intretina hipertrigliceridemiile si procesul aterosclerotic. Exista unele tipuri de lipide, cum ar fi acizii grasi esentiali (acidul linoleic) ce pot fi consumate in continuare de pacientii cardiaci, insa cu limitari cantitative importante.

Specialistii recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de soia, porumb, masline, avocado, susan, precum si a margarinelor semisolide realizate din aceste tipuri particulare de ulei. De asemenea, maionezele sau diferitele sosuri pentru salate ar trebui sa aiba la baza tot aceste uleiuri. Semintele, nucile, alunele, untul de arahide sunt si ele acceptate in dieta daca sunt consumate in cantitati moderate. Printre produsele ce trebuie evitate, datorita continutului bogat in grasimi saturate, se numara untura de porc, untul, smantana, laptele integral, uleiul de cocos, de palmier.

Dieta copiilor cu varsta peste 2 ani nu difera in mod esential de cea a adultilor. Principiile de alcatuire fiind aceleasi, variind de fapt doar cantitatile. In cazul acestora este esential si aportul caloric in sine, care trebuie sa fie mai crescut, pentru a acoperi cheltuiala energetica a organismului. Daca dieta este restrictiva din punct de vedere al caloriilor si procentului de lipide, copilul poate avea in final un deficit de crestere si dezvoltare.

Din acest motiv parintilor le este recomandat consultarea unui specialist in vederea intocmirii unei diete perfect adaptata necesarului energetic al copilului.

Consultarea unui dietetician este o recomandare utila si in ceea ce priveste alcatuirea regimului alimentar al unui adult, medicul putand determina cu exactitate proportia fiecarui nutrient necesar.

Recomandarile specialistilor

Ø      Pacientii cu probleme cardiace sunt sfatuiti sa acorde o atentie speciala numarului de calorii aduse prin dieta, care trebuie sa satisfaca mereu consumul zilnic al organismului. In cazul unui aport ce depaseste necesarul, caloriile in plus vor fi depozitate in tesutul adipos, ceea ce va contribui, pe termen lung, la sporirea greutatii individului, acesta putand deveni obez si asociind toate riscurile ce deriva din supraponderabilitate.

Ø      Pacientii trebuie sa evite consumul de produse hipercalorice de natura glucidica (fie ca sunt dulciuri sau bauturi carbogazoase dulci), acestea fiind de obicei sarace in valori nutritive.

Ø      Consumul de fructe si legume ar trebui situat intre 5-6 portii/zi (datorita continutului bogat in vitamine si minerale). O portie poate contine: un mar, banana sau portocala de dimensiuni medii, 1/2 de bol de fructe sau legume pasate, gatite sau tocate si un pahar de suc de fructe (sau rosii, morcovi).

Ø      Consumul a minim 6 portii/zilnic de produse pe baza de cereale, inclusiv cereale integrale. Acestea au un rol important datorita procentului mare de fibre, vitamine si carbohidrati cu structura complexa. Aportul caloric reprezentat de cereale trebuie se fie adaptat necesarului si sa nu afecteze greutatea organismului.

Ø      Reducerea cantitatii de lipide din dieta prin limitarea produselor bogate in colesterol, uleiurilor hidrogenate, grasimilor saturate, acizilor grasi in forma trans. Intr-o dieta echilibrata, lipidele trebuie sa reprezinta aproximativ 30% din totalul de calorii aduse in organism. Necesarul de lipide poate fi calculat prin raportare la consumul energetic al organismului, astfel: la un necesar de 1600 calorii, lipidele trebuie sa fie maxim 53 grame/zi; la un necesar de 2200 de calorii, sunt suficiente 73 de grame, iar in cazul unei cheltuieli de 2800 de calorii, lipidele nu trebuie sa depaseasca 93 de grame/zi.

Ø      Specialistii insista asupra unui consum de colesterol care sa nu depaseasca 300mg/zi, in special in cazul persoanelor cu dislipidemii. In vederea respectarii acestor recomandari ar trebui cunoscut faptul ca un galbenus de ou mediu era aproximativ 213 mg de cholesterol.

Ø      In cazul in care pacientul are probleme cardiovasculare, este importanta instituirea unei diete hiposodate, ce ar trebui sa contina maxim 2400 mg sare/zi

Ø      Exercitiul fizic este important (in cazul in care nu exista o patologie care sa impiedice sau sa contraindice realizarea activitatilor sportive, cum ar fi claudicatia intermitenta, arteriopatii obstructive, insuficiente cardiace congestive grave). Pacientul poate incepe programul de pregatire prin mars, timp de minim 30 de minute pe zi.

Ø      Limitarea consumului de alcool este foarte importanta in cazul pacientilor cardiaci. Specialistii recomanda un consum de maxim un pahar de vin rosu/zi in cazul femeilor si 2 in cazul barbatilor. Desi studiile au demonstrat ca exista o corelatie intre consumul unui pahar de vin rosu si efectul protector cardiac al acestuia, excesul de alcool are doar efecte negative asupra sanatatii.

Sfaturi practice

Ø      Pentru a reduce procentul de lipide si colesterol din alimentatie, specialistii sfatuiesc pacientii sa consume maxim 200 grame/zi de carne de vita, pasare sau peste (o portie ar trebui sa fie de dimensiunile unei palme). De asemenea, este recomandat consumul de carne de pasare (in special pui si curcan) fara piele (astfel se reduce cantitatea de grasimi saturate). Inainte de a gati carnea, in special cea de porc, ar trebui indepartata toata grasimea de la suprafata ei. Prepararea acesteia se poate face in principal prin fierbere, rotisare, coacere la cuptor, si mai putin prin prajire in ulei sau untura. O dieta sanatoasa ar trebui sa contina carne de peste sau de pasare si nu de porc, iar consumul acesteia trebuie limitata la doar cateva portii de-a lungul unei saptamani, si nu consum zilnic.

Ø      Cantitatea de ulei folosita la gatit sau la prepararea diferitelor salate, nu trebuie sa depaseasca 5, maxim 8 linguri pe zi.

Ø      Consumul oualor trebuie si el limitat la 3-4/saptamana, in aceasta cantitate fiind incluse si cele care pot fi utilizate la gatitul diverselor prajituri.

Ø      Pentru a limita aportul de sodiu (care in exces afecteaza tensiunea arteriala) se recomanda reducerea consumului de sare de masa, a preparatelor conservate sau a carnii congelate. Pentru a nu depasi doza zilnica recomandata de sodiu, este utila consultarea etichetelor pentru a stabili cu exactitate continutul in sare al fiecarui produs in parte.

Ø      Nu este recomandat consumul exagerat de viscere (mai ales ficat) sau de creveti, raci.

Ø      Proteinele animale si vegetale pot fi aduse in cantitati satisfacatoare in dieta prin consumul a 2-3 portii de carne gatita, peste sau pui. Fiecare portie poate avea intre 60 si maxim 100 de grame. Echivalentul a 30 de grame de carne este reprezentat de 1 ou, 2 linguri de unt de arahide, 100 grame de fasole uscata gatita si 75 grame de nuci.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-