Published On: joi, Mai 29th, 2014

40 de braileni, muscati de CAPUSE!

capusaVremea frumoasa i-a scos din casa pe braileni. Iarba vede si aerul curat nu i-a ferit insa pe oameni de intepaturile capuselor. In ciuda faptului ca administratia publia locala confirma inceperea deratizarilor, in zonele de picnic din municipiu si judet, brailenii inca se mai lupta cu capusele.

Nu mai putin de 40 de braileni s-au prezentat la Sectia de Boli Infectioase din cadrul Spitalului Judetean de Urgente Braila, in urma intepaturilor cu care s-au ales dupa iesirile la iarba verde. Statisticile Directiei de Sanatate Publica Braila arata ca 22 de persoane au fost victime ale capuselor in mediul urban si 18 in mediul rural.

Directia de Sanatate Publica Braila a cerut Siptalului Judetean sa ofere date concrete asupra pacientilor care au prezentat intepaturi, astfel incat sa existe o prioritate a dezinsectiilor, atat in municipiul cat si in judetul Braila.

 

Ce sunt capusele?

In Romania au fost identificate 27 specii de capuse, Ixodes ricinus fiind cea mai frecventa specie.

Capusele au un corp acarian tipic, turtit dorso-ventral, dar care a fost adaptat la viata ectoparazitara. Spre deosebire de insecte, capusele nu au cap, antene, torace sau abdomen. Corpul este impartit intr-o regiune anterioara, capitulul sau gnatosoma, si o regiune posterioara, idiosoma, care constituie restul corpului. Capitulul sau gnatosoma, se compune dintr-o regiune posterioara, baza capitulului, si o regiune anterioara, piesele bucale care sunt formate de palpi, chelicere si hipostom. Idiosoma este compusa din placi numite scuturi. Idiosoma este impartita in podosoma care poarta 4 perechi de picioare la adulti si orificiile genitale si opistosoma, care se afla posterior de picioarele IV si poarta placa spiraculara si orificiu anal. Partea superioara a idiosomei este acoperita de scutul dorsal. La unele specii de ixodide, pe marginea scutului dorsal se gasesc cate o pereche de ochi.

Capusele sunt cei mai mari acarieni, avand o lungime de 2-30 mm, in functie de specie si stadiu de viata. Dimorfismul sexual este bine dezvoltat la capusele tari, masculii fiind de obicei mai mici decat femelele.

Intepatura capuselor poate determina leziuni grave ale tegumentului, unele specii pot provoca paralizii, iar alte specii servesc ca vectori pentru diverse microorganisme transmitand tifosul, boala Lyme sau febra recurenta.

 

La ce riscuri ne expunem?

Potrivit specialistilor, sezonul de activitate intensa a capuselor, in conditiile climatice din Romania, este in lunile mai-iunie.

Bacteria transmisa omului prin intepatura de capusa poate produce boala Lyme, cunoscuta si sub numele de "boala cu 1000 de fete", din cauza varietatii de simptome pe care le poate dezvolta si care pot face sa fie confundata cu alte maladii. Bacteria transmisa de capusele bolnave intra in sange si afecteaza articulatiile, muschii, inima si sistemul nervos, iar in unele cazuri bolnavii pot paraliza.

Pentru prevenirea infectiei cu borelioza, specialistii recomanda populatiei sa distruga capusele in zonele locuite, acolo unde sunt spatii verzi, sa poarte haine cu maneca lunga si pantaloni in cazul in care merg in zone cu risc, sa se prezinte la doctor imediat dupa ce o capusa s-a fixat pe piele, atat pentru exatragerea corecta, cat si pentru a afla despre simptome, sa mearga la medicul infectionist in cazul in care in jurul muscaturii de capuse apar roseata si "eruptie", caracteristice bolii.

Borelioza are tratament care duce la vindecare aproape intotdeauna daca este corect recomandat si aplicat de catre medic. Boala poate fi diagnosticata prin probe de laborator, dar nu mai repede de doua saptamani de la intepatura capuselor.

Specialistii mentioneaza ca nu toate capusele si nu in toate teritoriile acestea sunt purtatoare ale microrganismelor borrelia.

Comentarii

comentariu

About the Author