Published On: joi, Apr 10th, 2014

MANDRU ca sunt BRAILEAN! Scriitorul brailean care si-a taiat gatul cu briciul in Franta

panait istratiLa 10 august 1884 se naste la Braila Gherasim Panait Istrati. Este al doilea copil nelegitim al Joitei Istrati cu Gherasim Valsamis, originar din Faraclata, insula Kefalonia (Grecia), care se ocupa cu contrabanda de tutun in zona Brailei. Cand copilul avea noua luni, tatal, bolnav de tuberculoza, se inapoiaza in Grecia, unde moare intr-un spital din Atena. Joita Istrati isi creste copilul muncind ca spalatoreasa cu ziua.

Panait isi petrece copilaria la Baldovinesti, satul natal al mamei, cu bunica Nedelea si unchii Dumitru si Anghel care i-au tinut loc de tata. Urmeaza cursul primar la scoala nr. 11 din str. Grivitei nr. 328 din Braila. Face sase ani, doi trebuind sa ii repete.

Isi castiga singur existenta

Este baiat de alergatura la o bacanie, baiat de pravalie la crasma lui Kir Leonida si la placintaria lui Kir Nicola, ucenic in Atelierele Docurilor si la o fabrica de franghii. Se trezeste pasiunea pentru lectura, care il va domina toata viata. Leaga prietenie cu Mihail Kazanski. In urmatorii noua ani umbla impreuna prin tara si prin lume. Este fecior in casa la un avocat, valet la „Hotel English" si om de serviciu la un spital.
Mihail pleaca in Manciuria. Ramas singur, Panait descarca vagoane cu sare, in portul Giurgiu, dormind iarna intr-o baraca.
Revine la Braila si este lucrator zugrav. Acum leaga prietenie cu pictorul-sobar Samoila Petrov. Mihail se intoarce din Manciuria si amandoi revin la Bucuresti.

In noiembrie are loc debutul publicistic in „Romania muncitoare" cu articolul Regina-Hotel.
In decembrie 1907 pleaca in Egipt imbarcat clandestin pe vaporul „Imparatul Traian". Calatoreste prin Egipt si Siria, insotit de Mihail.
Are prima tentativa de a ajunge in Franta, via Pireu-Marsilia, imbarcat clandestin. Este descoperit si abandonat la Neapole unde indura o luna de mizerie neagra. Se inapoiaza la Cairo, apoi pleaca in Liban, Damasc, Iaffa, Beirut. Face o tentativa nereusita de-a ajunge in India.

Un an mai tarziu, 1908, il gasim in primavara ca militant socialist la Braila si intra portar de noapte la hotelul „Bobescu", de la Lacul-Sarat.

Revine la Bucuresti si participa la manifestatia de protest impotriva interzicerii intrarii in tara a lui Christian Racovski, organizata de „Romania muncitoare". Este arestat, batut la politie si incarcerat la Vacaresti, impreuna cu I.C. Frimu si alti fruntasi socialisti, este judecat si achitat.

Debut in presa de mare tiraj cu ancheta "Lipitorile porturilor". Cum sunt exploatati muncitorii in portul Braila in ziarul „Dimineata".

Devine secretar in 1910 al Sindicatului muncitorilor din portul Braila. Participa la Congresul Comisiei generale a Sindicatelor si a Partidului Socialist Democrat ca reprezentant al muncitorimii din porturi. Organizeaza si conduce, impreuna cu Stefan Gheorghiu, greva muncitorilor braileni impotriva „introducerii carnetelor de munca" si marea greva din portul Braila in iunie, si scrie la ziarul „Dimineata", la Braila.
In decembrie 1913 pleaca, cu pasaport, pentru prima oara, la Paris, unde sta patru luni si un an mai tarziu se reintoarcere la Braila, unde incearca sa faca o ferma. Se casatoreste cu Enta Gheorghiu insa isi inchide ferma, isi scoate pasaport si paraseste din nou tara, prin Predeal. Se stabileste in Franta la Leysin-Village, unde invata limba franceza, cu dictionarul, citind opere ale clasicilor francezi. Isi castiga existenta zugravind vilele din sat si odaile sanatoriului. Aici se lupta cu tuberculoza si mizeria si se interneaza la un sanatoriu unde un coleg Josué Jehouda ii recomanda opera lui Romain Rolland. Urmeaza luni de lectura pasionata, care ii restabileste echilibrul. Trimite scriitorului francez o scrisoare de confesiune dramatica, la hotelul din Interlaken, unde se afla in trecere. Scrisoarea ii revine, cu mentiunea: „Plecat fara adresa".

O carte postala din Braila ii anunta moartea mamei Joita. Are o totala prabusire morala, facandu-si reprosuri ca nu a stat mai mult langa ea. Este angajat in administratia ziarului „La Feuille", din Geneva, unde publica, in iunie, articolul Tolstoisme ou bolchévisme. Acesta este debutul sau publicistic in limba franceza. Urmeaza in septembrie Lettre ouverte d'un ouvrier à Henri Barbusse si un foileton semnat: Un canibal.

Tentativa de sinucidere

Pe 3 ianuarie 1921 isi taie gatul cu un brici, in parcul „Albert" din Nisa. Este internat la spitalul „Saint Roch". Scrisoarea din 1919, gasita in buzunarul sau, ii parvine lui Rolland, trimisa de politie la ziarul „L'Humanité". In martie Romain Rolland ii scrie prima data. Este inceputul unei voluminoase corespondente. Are primele incercari literare in limba franceza "Une rencontre" si "Pendant la traversée", trimise lui Rolland care ii raspunde favorabil si il indeamna sa scrie. Enta Istrati divorteaza la 10 mai.

In 1922 Romain Rolland ii scrie: „Nu astept de la dumneata scrisori exaltate. Astept opera". Ajutat baneste de Gheorghe Ionescu, se retrage la Hautilsur-Triel, unde termina primul manuscris de 406 pagini, cuprinzand: Unchiul Anghel, Sotir, Kir Nicola, Mihail. Il trimite lui Rolland la 4 septembrie. Acesta ii raspunde: „Am citit. Toate prevederile mele sunt confirmate". Scriitorul Istrati este invitat la Villeneuvet si are prima intalnire cu Romain Rolland la 25 octombrie.

Se intoarce la Paris si scrie "Chira Chiralina". Entuziasmat, Rolland ii scrie: „Nu pot sa mai astept, dupa ce am devorat Chira Chiralina, la miezul noptii… E formidabila!". Imediat primeste primele drepturi de autor si semneaza primul contract cu editura „Rieder", din Paris.

panait istrti la birouRaspunde atacurilor lui N. Iorga si Al.Cazaban

Iorga este unul din cei care nu l-au apreciat deloc, spunand ca este "exprimarea unui hamal din port". I se atribuie „Premiul fara nume", creat de criticul francez Henry Poulaille.

In 1925 isi face debutul ca scriitor roman cu pagini autobiografice " Trecut si viitor " la editura „Renasterea", unde apare si Mos Anghel tradusa din franceza de autor.

In septembrie revine in tara, dupa noua ani, insotit de Anna Munsch. Merge la Bucuresti, Hunedoara, la Braila la mormantul mamei, la Baldovinesti unde se intalneste cu mos Dumitru, la Iasi unde are o intalnire cu scriitori ieseni, apoi la Snagov cu D. D. Patrascanu, Gala Galaction si Mihail Sadoveanu. Dupa doi ani se desparte de Anna Munsch si se retrage la Paris. La sfarsitul lui decembrie face o calatorie in Grecia cu Nikos Kazantzakis. Istrati pleaca in Ketalonia, spre a se informa despre biografia tatalui sau. Apar in presa ateniana articole omagiatoare. Viziteaza spitalul T.B.C. „Sotiria" si inchisoarea „Singros", unde vorbeste detinutilor comunisti, asigurandu-i de solidaritatea lui.
Grandioasa manitestatie de strada, se canta „Internationala" si au loc ciocniri cu politia. Apar atacuri furibunde in presa reactionara greaca. Se initiaza o actiune juridica impotriva lui Panait Istrati si Nikos Kazantzakis, acuzati de „discordie sociala si propaganda comunista". Nu i se mai da viza de sedere si in februarie se inapoiaza in Uniunea Sovietica, la Kiev. Asista la turnarea filmului mut dupa Chiralina. In martie se intalneste aici cu Nikos Kazantzakis si continua impreuna periplul sovietic.
Este internat in sanatoriul „Curhaus Victoria", Montana sur Sierre unde are ultima intalnire cu Romain Rolland.

panait istrati si vaduvele de la lupeniA doua revenire in patrie, pentru anchetarea masacrului grevistilor de la Lupeni si publica opt reportaje in ziarul „Lupta".


Atacat cu violenta de presa reactionara, denuntat ca „agent al Moscovei", paraseste tara. A scris impreuna cu scriitorii rusi Victor Serge si Boris Suvarin, Vers l'autre flamme – Conféssion pour vaincus, despre abuzurile regimului comunist. A fost repudiat de socialistii din tara si acuzat de fascism.

Istrati revine la Baldovinesti, hotarat de a se stabili definitiv

Scriitorul incearca din nou sa faca o ferma de porci, dar autoritatile locale il sicaneaza si ferma esueaza. Se retrage la Braila, unde isi construieste o casuta pe terenul unui prieten. Il demoralizeaza starea precara de sanatate. Are greutati banesti, editura „Rieder" nerespectand plata drepturilor de autor. Face imprumuturi la banci locale dar pleaca la Paris pentru clarificarea relatiilor cu editura „Rieder". Sejurul pe Coasta de Azur il ajuta sa isi amelioreze starea de sanatate.In 1933 paraseste Braila, instalandu-se la Bucuresti, in str. Popa Savu, nr. 33. Din nou este bolnav si internat la sanatoriul „Filaret". In iulie pleaca in voiaj la Paris cu sotia.

Povestirile care aveau sa il impuna mai tarziu au forta unor obsesii. Istrati l-a inventat pe Adrian Zografi, personajul pe care l-a inzestrat cu biografia, insuşirile şi amintirile sale. Cititorul il urmeaza sedus pe autor, din port in port, din poveste in poveste, pentru ca scrisul e autentic, viu, te ia de mana şi te duce din baltile Brailei pana in seraiurile orientale.

La sfarsitul lui martie 1934 se inapoiaza la Bucuresti

Este ales membru la „Société des Gens de Lettres de France". La 10 august implineste cincizeci dar cade grav bolnav. Este singur si izolat de toata lumea. Panait Istrati moare pe 16 aprilie 1935 si este ingropat la cimitirul Bellu alaturi de mama sa, fara serviciu religios.
 

 

Comentarii

comentariu

About the Author

-