Published On: vin, Apr 11th, 2014

MANDRU ca sunt BRAILEAN! Braileanca ce a cantat de 116 ori pe “La Scala din Milano” dar a murit in saracie

hariclea darcleeIn anul 1888, cand romanii erau inca putin cunoscuti in Europa, si insasi Romania aparuse ca stat independent pe harta abia de cativa ani, Opera Mare din Paris incredinta rolul principal al operei Faust de Gounod unei brailence: Hariclea Darclee.
Romanca a avut un asemenea succes, incat, dupa numai doi ani avea sa i se incredinteze tot un rol principal pe cea mai mare scena de opera a lumii: La Scala din Milano.

 De la Braila la Milano, via Paris

Mosierul Ion Haricli, roman de origine greaca, si Maria Aslan, nepoata domnitei Mavrocordat, au fost parintii care au dat viata viitoarei cantarete, la 10 iunie 1860, in Braila, numind-o Hariclea Haricli.

Mult mai tarziu, dupa ce s-a casatorit cu locotenentul Iorgu Hartulary si s-a lansat cu glorie in muzica de opera, a adoptat un nume de scena putin modificat fata de original, la sugestia lui Gounod: Hariclea Hartulari-Darclee.

Dar, pana sa ajunga acolo, copila Hariclea a dovedit de mica inclinatie catre muzica, poate calcand pe urmele unor talentati Mavrocordati si mai putin probabil pe cele ale mosierului de origina greaca. Se pare ca insasi mama i-a dat primele lectii de pian, i-a angajat ulterior o profesoara si a trimis-o pentru studii la Bucuresti.

hariclea2Bucurestiul insa era prea mic pentru o artista care se pregatea sa devina atat de mare. Studiile superioare le-a urmat la Conservatorul din Paris. La absolvirea acestora, a inceput sa fie remarcata, la 28 de ani a ajuns pe scena operei din capitala Frantei, iar la 30 de ani cunostea succesul la Milano.

Pe cea mai mare scena de opera a lumii, cea din Milano, Hariclea Darclee avea sa cante de 116 ori, performanta putin obisnuita pentru un ne-italian in acea vreme, dar si mai tarziu.

Zile de glorie

Intre anii 1893 si 1910, a cunoscut adevarata culme a gloriei, uimind publicul cu calitatile vocii sale care rasunau pretutindeni in lume, la Paris, Berlin, Florenta, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York, Moscova.

hariclea3Fascinat de glasul ei, compozitorul Puccini ii dedica opera Tosca, solicitandu-i sa interpeteze rolul titular. In acel moment, cand orice cantareata s-ar fi simtit magulita sa atraga atentia compozitorului, Hariclea Darclee a gasit momentul sa puna o conditie: cerea ca partitura sa fie completata cu o arie pentru soprana.

Intr-adevar, tenorul avea in Tosca doua superbe arii, iar soprana niciuna, aparand numai in duete, recitative si scene de ansamblu. Puccini s-a conformat si astfel a aparut faimoasa "vissi d'arte" din actul al doilea, una din cele mai sensibile arii de opera, din cate s-au scris vreodata.

In anul 1918, la varsta de 58 de ani, constienta de faptul ca varsta isi pune amprenta asupra vocei, cantareata hotaraste sa paraseasca scena. Hotararea devine defnitiva, dupa ce mai da un ultim spectacol, in luna mai, la Teatrul Pergola din Florenta.

Bene Merenti

"Enciclopedia dello spettacolo", editata in Italia, mentioneaza in dreptul numelui ei, destul de lapidar, dar foarte semnificativ: "cea mai mare cantareata a lumii timp de 25 de ani". Spune destule si medalia "Bene merenti" acordata de regele Carol I, dar si "Medalia artistica" sau "Marele Ofiter al Sefakatului", amandoua acordate de ultimul sultan al imperiului Otoman.

Din pacate, discurile imprimate cu celebrele arii interpretate de ea nu mai exista. Nu mai exista nici macar matritele lor, pastrate in fondul de aur al fonotecii italiene, pana cand aceasta a fost distrusa cu tunurile, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial.

hariclea 1Asistam la inca un exemplu al acelor vorbe memorabile, spuse de un intelept al vremurilor: "atunci cand tunurile incep sa vorbeasca, artele incep sa amuteasca".

Glasul ei mai exista totusi pe doua discuri, singurele pastrate, discuri care contin doua scurte cantece populare romanesti.

Inaintand in varsta, marea cantareata simte nevoia sa se reintoarca in patria ei, unde revine in septembrie 1936, cu intentia de a infiinta o scoala romaneasca de canto, sau de a obtine un post didactic, in cadrul conservatorului.

A murit in conditii precare

La finele vietii, artista care fusese atat de apreciata de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cantase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno si care aparuse de nenumarate ori sub bagheta lui Toscanini, a trait in tara intr-un trist anonimat. “Maiastra pasare de basm”, “privighetoarea adorata” a murit in saracie la Bucuresti datorita faptului ca viile sale de la Cotnari (sursa existentei sale dupa incheierea carierei) au fost distruse de o teribila grindina iar boala care i-a marcat sfarsitul (sarcom hepatic) nu i-a mai permis restaurarea lor; in 1939, funeraliile au fost finantate de Ambasada Italiei; a fost inmormantata in Cimitirul Bellu.

Din initiativa sopranei Mariana Nicolesco, Festivalul International de Canto de la Braila – orasul ei natal – poarta astazi numele celei care a fost Hariclea Darclee.

Comentarii

comentariu

About the Author

-