Published On: mar, Noi 5th, 2013

Barometrul Democratiei Locale 2012. Vezi aici unde se claseaza Braila

Share This
Tags

braila-aeriana* Braila printre cel mai prost situate orase privind informarea cetatenilor despre atributiile administratiei publice *

In perioada iunie 2012-octombrie 2013, Asociatia Pro Democratia-Centrul Regional Bucuresti si Fundatia Konrad Adenuarer au implementat proiectul Barometrul Democratiei Locale 2012, cu obiectivul de a evalua calitatea democratiei la nivel local pe parcursul ultimului an incheiat (2012) in opt judete din Romania, selectate pe baza unui criteriu aleator din fiecare regiune de dezvoltare.

Cele cinci dimensiuni care au stat la baza metodologiei sunt: participare politica, societate civila, cultura civica, libertatea presei, eficienta administrativa si birocratie utilizabila.

In ceea ce priveste dimensiunea "participare politica", cel mai bine clasate orase mari sunt Bucuresti — sector 6, Timisoara, Cluj-Napoca si Bucuresti — sector 2 (la egalitate). Cat priveste punctajul, scorul global pentru Bucuresti este de 48, situandu-se astfel pe locul 3 dupa Timisoara si Cluj-Napoca. Locurile intermediare ale clasamentului sunt ocupate de Giurgiu (40), Bucuresti — sector 1 (38) si Piatra Neamt (35). Cel mai prost clasate localitati mari din esantion sunt Brasov, Braila, Craiova.

"Metodele de participare politica de tip calitativ precum petitiile, motiunile, initiativele cetatenesti, propunerile de politici publice lipsesc in marea majoritate a localitatilor evaluate. Pe parcursul anului 2012, au fost utilizate partial, doar in patru localitati — Bucuresti (sectoarele 1, 2 si 4, Primaria Generala a Capitalei), Cluj-Napoca, Timisoara, Braila, in special prin intermediul societatii civile organizate. Se constata un rafinament redus al formelor de participare politica in randul cetatenilor. Acestea se reduc in principal la participarea prin vot si, in ultimul an, la participarea prin proteste", precizeaza organizatorii barometrului.

Principale rezultate in ceea ce priveste libertatea presei plaseaza Bucurestiul pe primul loc. Diferentele negative din scorurile pe sectoare sunt date in special de finantarea publicatiilor de catre autoritatile administratiei publice locale, in special in perioada electorala. In tara, per localitate, exista minimum trei mijloace locale de comunicare in masa de tip mass-media, insa o particularitate este asocierea politica asumata a proprietarilor sau finantatorilor acestora, aflati chiar in functii politice la nivel local sau judetean (Giurgiu, Braila, Brasov, Piatra Neamt, Craiova, Bucuresti).

Rezultatele din punctul de vedere al eficientei administrative si birocratiei utilizabile, arata ca informarea si transparenta decizionala in administratia publica locala si eficienta comunicarii cu publicul sunt influentate calitativ de actorii politici care conduc institutia.

"Cu toate acestea, in linii mari, domina diluarea sarcinilor ca timp si numar de persoane implicate, birocratizarea excesiva a rolurilor, supra-formalizarea procedurilor de acces la informatii de interes public, intarirea unor stimulente care rasplatesc conservatorismul si descurajeaza inovatia in munca functionarilor publici (un exemplu: transmiterea raspunsurilor la solicitarile cetatenilor in format electronic este mai degraba imposibila decat posibila in totalul localitatilor evaluate)", se precizeaza in comunicat.

De asemenea, barometrul arata existenta birourilor de informare ale autoritatilor locale (sau a unei persoane desemnate in acest sens) in toate localitatile studiate, inclusiv in localitatile mici si existenta unor centre europene de informare in localitatile mari (Bucuresti, Cluj-Napoca, Braila, Craiova, Brasov, Timisoara, Piatra Neamt), insa cu o activitate concreta cvasinecunoscuta.

Se mai semnaleaza ca parlamentarii au un program limitat cu cetatenii din colegiu, de regula patru ore pe saptamana. Un aspect problematic, potrivit sursei citate, este ca in multe cazuri birourile de parlamentar sunt in sediile partidului (Bucuresti sector 1, 2 si 3, Giurgiu, Braila etc.), iar in mare masura cetatenii relationeaza cu secretarele sau consilierii alesilor, chiar si in timpul alocat de parlamentar consultarii cu cetatenii.

"In general, cetatenii nu sunt incurajati sa adreseze intrebari autoritatilor locale sau alesilor din Parlament. Primariile, cu cateva exceptii (Cluj-Napoca, Bucuresti — sector 2 si 4), nu faciliteaza intalniri si discutii pe tema politicilor locale sau centrale. In nicio localitate nu au putut fi identificate sesiuni de informare/activitati pentru cetateni organizate de birourile parlamentare, exclusiv cele electorale", evidentiaza barometrul.

In ceea ce priveste informarea cetatenilor despre rolul si atributiile administratiei publice, pe baza datelor oferite de primarii si consilii locale, situatia este satisfacatoare, in sensul reducerii substantiale a procentului de solicitari/sesizari/plangeri din totalul celor adresate de cetateni care nu sunt de competenta institutiei in care acestia au inregistrat-o. Din acest punct de vedere, cel mai prost situate orase sunt Timisoara, Piatra Neamt, Braila, Bucuresti — sectoarele 4 si 5.

Barometrul releva ca dimensiunile "societate civila" si "cultura civica" sunt neconsolidate.

"Fata de aceste doua dimensiuni, consideram ingrijoratoare trei rezultate: lipsa unei culturi civice pentru voluntariat, faptul ca in toate orasele mici evaluate, dar si in unele municipii (Giurgiu, Piatra Neamt) actiunile civice sunt organizate la intiativa autoritatilor, si nu a societatii civile sau a cetatenilor, respectiv prezenta consistenta a societatii civile de tip traditional in Piatra Neamt, Targu Neamt, Craiova, Cluj-Napoca (sindicate, asociatii si fundatii de femei, dar nu pentru drepturile femeilor sau egalitate de gen, organizatii constituite pe criterii etnice sau care promoveaza o identitate culturala, organizatii pe langa biserica, asociatii patronale, asociatii de tip bresle, ghilde, asociatii culturale, sportive, fan-cluburi)", subliniaza barometrul.

In document se mentioneaza ca in Bucuresti societatea civila de tip nou este cel mai bine reprezentata — structuri asociative pur civice, dedicate drepturilor fundamentale si democratiei, cele feministe, de mediu, drepturile persoanelor cu dizabilitati sau ale pacientilor. Cluj-Napoca are spatiul civic cel mai dedicat drepturilor persoanelor cu dizabilitati iar Timisoara are inregistrate cele mai multe ONG-uri active in zona drepturilor pacientilor. Alte municipii in care predomina societatea civila moderna sunt Braila, Bucuresti, Cluj-Napoca, potrivit Agerpress.

Comentarii

comentariu

About the Author

-