Published On: mie, Aug 28th, 2013

BRAILA, sa spargem miturile: Nu suntem moldoveni, rivalitatea cu galatenii, emblema de orasul cutitarilor, avem femei frumoase, avem Casa Alba

Share This
Tags

braila-aeriana1. Braila NU E IN MOLDOVA- Luam foc daca ne spui ca Braila e in Moldova. Nicicand o disputa geografica nu a fost intretinuta cu atata pasiune de un neam romanesc. Durostor, Caliacra? Fie la romani sau la bulgari, deopotriva. Basarabia, pamant romanesc? Desigur, dar numai daca aceasta sorginte se doreste. Dar fereasca sfantul sa nesocotesti granita sudica a Moldovei – despre care toata lumea stie ca e Siretul – si sa atribui micul nostru oras in provincia gresita, ca te joci cu focul.

2. Rivalitatea cu Galatiul- Ne despart doar 20 de kilometri si, cu toate astea, galatenii sunt niste moldoveni prosti in timp ce vecinii nostri ne considera rudele lor sarace, dar cu pretentii. Galatenii intalniti pe strazile Brailei sunt niste musafiri neaveniti care au relizat ca orasul lor nu are farmec si vin sa ne aglomereze pe noi, sa ne ocupe strazile si mallurile. La schimb, in orasul vecin noi calcam doar cu neaparata treaba sau, mai spre sfarsitul saptamanii, din pura plictiseala fata de peisajul urban local. Daca la nivel micro totul se desfasoara cat se poate de pacifist, la nivel macro exista totusi un conflict mocnit care ne aduce aminte de un Israel si o Palestina la scara mai domoala.

3. Braila, ORASUL CUTITARILOR- Daca intrebi un brailean plecat din urbea natala despre legendele care vuiesc in orasul de la marginea Dunarii, o sa iti zica pe cel mai onest ton ca nici usturoi n-a mancat, nici gura nu ii miroase. Habar n-are de clanurile din oras, de legea din afara legii si de povestile despre cutitari, singurul talhar din toate vremurile cu care se mandreste fiind Terente, din motive lesne de inteles.

4. Braila e un oras cu FEMEI FRUMOASE- Chiar asa este.

5. Orasul cu CASA ALBA- Ne mandrim pe plan mondial cu singura cladire omonima resedintei presedintiei americane. Cladirea primariei si prefecturii din Braila, numita informal Casa Alba, pastreaza acest nume, in esenta capitalist si democrat, inca de pe vremea comunismului dur pe care il adaposteau peretii acestei cladiri inainte de revolutie.

6. Orasul fara McDONALDS- Un blestem capitalist ne-a lasat, pana in anul in care mayasii vestesc sfarsitul lumii, fara McDonalds. Nu va puteti imagina o drama mai mare pentru reputatia unui oras in plina afirmare decat lipsa clovnului portocaliu si a logo-ului cu M galben.

Disocierea fata de cel mai puternic lant de fast fooduri din lume ne-a cam aruncat de pe scara evolutiei urbane a localitatilor din Romania si ne-a provocat nenumarate complexe, prilej pentru galateni sa rada superior in timp ce musca dintr-un dublu cheeseburger sau ling un McSundae. Practic mai suntem noi si Pascaniul pe harta golurilor mcdonaldiene.

Primarilor ce s-au perindat in istoria Brailei, lipsa acestui logo este o pata pe obrazul societatii locale! Mai aveati putin si interziceati vanzarea de Coca Cola. Nu se face!

Odata cu deschiderea Promenada Mall la marginea orasului insa, brailenii s-au mai linistit. Chiar daca celebrul fastfood nu a catadicsit sa rectifice lipsa de atatia ani, acum avem Carrefour, Cinema City cu 10 sali si KFC. Toti galatenii sa apeleze la noi!

7. Doua tipuri de licee: Murgoci si celelalte- O rivalitate demna de familiile Montague si Capulet se intretine in randurile absolventilor celor doua licee de vaza din oras: Murgoci si celalalt. Nu conteaza cati ani ai de la absolvirea liceului, in ce oras sau tara te intalnesti cu un concitadin brailean. Se va ajunge inevitabil la intrebarea: “Ce liceu ai facut?” Daca ai facut vreun liceu irelevant precum Pedagogic, Constructii sau Economic atunci esti salvat, interlocutorul tau cu radacini brailene se va replia pe alte intrebari, raspunsul tau nefiind demn nici de disputa nici de fraternizare. Daca raspunzi, in schimb, Murgoci sau celalalt, ai toate sansele sa castigi un frate sau un dusman, in functie de apartenenta celui ce a intrebat.

8. Brailenilor le place pestele- Faptul ca ne-am nascut si am crescut la marginea Dunarii nu inseamna ca ne place sa umblam cu un crap-caras pe cartea de vizita. Cunosc multi concitadini care mai degraba ar linge sare decat sa plonjeze intr-o plachie sau intr-o ciorba de peste.

Asta pentru ca multi ani la rand am crescut cu solzi si baloane de peste in chiuveta si am mancat feluri de mancare cu multe oscioare mici. Saramura, plachie, ciorba, pane, placinta si alte stari de agregare culinara. Orice concepeti pe baza de peste, in bucataria copilariei noastre s-a intamplat deja.

Sursa: Raluxa.com

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-