Published On: vin, Mai 10th, 2013

Dupa masacrul cainilor otraviti din banii brailenilor, un fost angajat al lui Horez spune adevarul: “Ii omoram cu FURADAN. M-am imbolnavit de hepatita suportand viermii si adunand cainii striviti de masini”

Share This
Tags

*Acum mai bine de cinci ani, presa nationala relata despre modul in care autoritatile publice locale din Braila au decis sa rezolve problema cainilor comunitari, prin intermediului unui ONG, coordonat de Vasile Horez, fost candidat la Primaria Brailei la alegerile locale din 2004* Nimeni nu cunostea adevarata dimensiune a masacrului pe bani publici din municipiu*

Numele lui este Zaharia Tudor Gheorghe, este tata a doi copii, si pe buna dreptate, se poate spune ca este ultimul hingher din Braila. Acum, aflat la pensie, barbatul lupta cu o boala care i-a macinat corpul si care l-a transformat intr-o “leguma”, l-a facut sa fie neputincios. Tot chinul este o pedeapsa grea si dureroasa, primita, dupa cum spune chiar el, pentru faradelegile pe care le-a intreprins in activitatea sa de “ucigas de caini”. Cu o voce inceata, cu pauze lungi intre cuvinte si ochii in lacrimi, Tudor Gheorghe a povestit tot ceea ce s-a intamplat in viata sa, in perioada in care a fost angajat la Asociatia pentru Protectia Animalelor si a Mediului “Horez” .

“I-am otravit si apoi am turnat beton peste ei”

“Sediul Asociatiei de pe str. Imparatul Traian nr.7, a fost data prin 2006, cand tovarasul primar Cibu i-a acordat lui Vasile Horez o locatie, pe o perioada de 20 de ani, cu scopul de a fi sediul administrativ. Lucru care nu a existat niciodata. La renovarea acestei cladiri, in suprafata exterioara de aproximativ 100 metri patrati, au participat angajatii lui Horez, eu personal am zugravit totul. In acte interiorul fusese facut de o echipa a unei firme fantoma, au fost chitante false si multe altele. Costul renovarii, de 136-138 de milioane, a fost decontat lui Horez de Primaria Brailei, finantatorul principal si DAGL”, a declarat fostul hingher.

Gheorghe a vorbit si de adapostul pentru caini de la Lacu-Sarat, in jurul caruia, de-a lungul timpului, au existat numeroase controverse, multe voci din societatea civila sustinand ca in acel loc ingrijirea cainilor era doar un lucru pe hartie: “Dupa aceasta renovare, a urmat renovarea spatiului din Lacu-Sarat, din spatele Garii, aflat in proprietatea personala a lui Vasile Horez. Era plin de balarii, de aproape doi metri, a fost o munca totanica, dezinfectie, de doua saptamani. Munceam de la ora 6 dimineata pana la ora 18, cand eram luati. Am bagat un buldozer, am curatat, am dat foc la buruieni. Acolo mai erau 36 de caini ai DAGL-ului, care se ocupa inainte de ecarisaj. Animalele erau intr-o stare deplorabila, i-am otravit, nu i-am eutanasita, iar apoi i-am inmormantat intr-un wc, in fundul spatiului si apoi zidit cu beton, s-a turnat beton peste cadavre. Din dispozitia directorului Horez a fost facuta otravirea de catre patru subalterni: subsemnatul, Dragan Dan, Dragan Titi si un tehniciar veterinar, sotia domnului Titi Dragan”.

Despre constructia adapostului de la Lacu-Sarat, barbatul spune ca a fost realizata de “firma” muncitorilor asociatiei, adica prin munca angajatilor, desi la sfarsit decontul a fost facut pe baza unor acte ce dovedeau ca acolo a prestat o firma specializata: “Investitia in adapost a fost eforturile fizice ale angajatilor”.

“Satul de injuraturi, injurii, jigniri, oboseala, stres, cuvinte urate adresata fata de mama mea moarta de catre Horez, am ajuns la capatul puterilor. El spune ca a eutanasiat 7000 de caini. Eutanasieri se faceau in jur de 15-20 de catre medicul veterinar Negoita, angajat cu jumatate de norma si care trecea o data pe saptamana pe la adapost, duminica. In rest ii otraveam. Se folosea Furadan bagat in carnaciori pusi la zvantat. Eram obligati sa mergem in zonele unde locuiau oameni sus pusi din administratie si nu trebuiau sa vada cainii, ca sa ii reproseze lui Horez. Din dispozitie executam, eram amenintati ca ni se desface contractul de munca”, a mentionat fostul angajat al Asociatiei “Horez”.

“Horez a negociat otravirea cainilor cu directorul CET, pe 6 tevi”

Legaturile lui Horez cu Primaria Brailei sunt si ele subliniate de Zaharia Gheorghe, care aminteste ca directorul Asociatiei ii oferea “mici atentii de sarbatori sau de ziua sa, domnului primar Cibu, insa nimic mai mult”: “Cu precadere atentiile erau spre domnul contabil, detinatorul banilor Primariei, care era unul dintre cei mai importanti. El se mai opunea, dar la presiuni era nevoit sa semneze deconturile Asociatiei, umflate cu compresorul, nu cu pompa”.

Otravirea in masa a cainilor aflati la CET Braila, la iesirea din oras, este un alt subiect legat de Asociatia “Horez”, despre care barbatul spune ca a fost “un adevarat masacru”.

“Pe 24 aprilie 2007, a doua zi dupa Sfantul Gheorghe, dimineata la ora 8, am fost obligat sa urc la volan si sa il duc pe Horez, care se afla in stare de ebrietate, la directoul CET-ului. Acolo l-am urcat pana la etajul 3, la secretariat, unde a convenit valoarea a 6 tevi contra acestei activitati de otravire. S-a amanat actiunea, s-a calculat valoarea tevilor si valoarea otravirii animalelor, dar pana la urma s-a dispus otravirea. Am fost de fata cand Horez a negociat cu directorul CET otravirea: “Hai ma ca am fost colegi de liceu!”. Am mers la CET, ni s-a comunicat ca vom fi asteptati de administrator dupa ce vor pleca angajatii. Am asteptat, am dus oamenii, pe Titi Dragan si pe unul Pitulice, nepotul secretarei de la asociatie si au otravit cainii. A doua zi am fost sunati de directorul de la CET sa mergem sa ii adunam. Am fost obligat sa intru cu masina in curte, pentru ca doi oameni nu puteau sa ii care”, a mai precizat Tudor.

“Adunam de pe strazi caini striviti de masini, fara nici un fel de echipament de protectie”

Dintre toti cainii adunati de pe strazile Brailei, 99% erau otraviti, dupa spusele fostului angajat al lui Horez, diferenta reprezentand animalele care erau prinse de angajati cu lasouri, realizate chiar de acestia, nu unele achizitionate si omologate.

“Am fost batuti de oamenii de la blocuri, huiduiti, s-a aruncat cu ghivece de flori dupa noi, sincer ne era teama sa iesim in oras ziua. M-am imbolnavit de hepatita din cauza viermilor pe care am fost nevoiti sa ii vad, sa ii suport. Adunam de pe strazi caini striviti de masini, fara nici un fel de echipament de protectie. Era toamna, frig, si noi spalam dupa caini, fara sa avem nici cizme, insa eram nevoiti sa facem curatenie ca mai veneau controale, care stateau insa la poarta. Asa se faceau controalele. Inainte sa vina ziaristii sa vada adapostul, s-a montat o piscina in adapost, pentru imbaierea cainilor, luata din banii Primariei”, a declarat pensionarul.

In ceea ce priveste hrana cainilor din adapost, Tudor a relatat modul in care, “la insistentele Directiei Sanitar Veterinare, s-au obtinut produsele expirate” de la supermarketul BILLA: “Hrana nu a fost cumparata, decat zece saci de paine strivita de la o firma de panificatie, la un pret derizoriu, pentru a mai diminua zeama pe care o luam la ora 6 dimineata de la Penitenciarul din str. Carantina”.

Directorul asociatiei ii folosea pe angajati si in scopuri personale, acestia muncind, de multe ori, la casa acestuia de pe strada Rahovei.

“Noi, angajatii, i-am facut si gardul lui Horez de pe strada Rahovei. L-am ars cu butelia, l-am frecat cu peria si apoi l-am vopsit. Am mers pe jos de la Praktiker, cu placile de stiplex dupa mine pana la casa lui Horez, unde figura si un sediu al asociatiei. Salariul, renumeratia se facea la carciuma, unde erai sanctionat cu un milion, daca iti convenea bine daca nu iarasi bine. Mie mi s-a desfacut contractul de munca cu mult inainte sa plec”, a adaugat fostul hingher.

In perioada 2006 si 2007 au fost otraviti in jur de 2000 de caini, sustine Tudor: “Unii au fost gasiti si adunati, altii au intrat in tufisuri, au intrat in putrefactie si au fost luati de firmele de salubrizare. Parte din cadavre, dupa intelegerea cu Caruz, erau duse la Km 5, la incinerator. Ceilalti erau aruncati in padure, prin canale, fara saci, ca sa nu fie recunoscuti sacii”.

Mai marii Politiei Braila si ai Directiei Sanitar Veteriare cunosteau aceasta situatie, precizeaza barbatul, insa acestia se faceau ca nu vad nimic din ceea ce se intampla: “Cei de la DSV stiau ca noi ii otravim, la fel, capete sus puse din Politie stiau. Din doua in doua zile, eu personal, duceam la sefi din Politie, la domiciliul lor, mancare pentru cainii lor personali”.

Zaharia Tudor Gheorghe spune ca in afara de Furadan, pentru omorarea cainilor, a fost folosita si soda caustica, dar si pistolul preluat de la DAGL, pentru anihilare. Medicamentul folosit pentru seringi era adus de la Bucuresti, aceasta metoda fiind folosita la Promex, unde au avut loc “actiuni masive de otravire”.

Masacrul cainilor l-a marcat pe fostul angajat, acesta amintindu-si si acum, dupa ce si-a recunoscut faptele si a cerut iertarea divina pentru faptele sale, ca in incinta adapostului, in cele doua wc-uri, se afla cadavrele a peste 170 de caini otraviti, in saci maron, primiti gratis de la DAGL.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-