Published On: vin, Mai 24th, 2013

Brailenii sunt in stare de soc: 54 de cladiri au fost expertizate cu grad seismic ridicat

Share This
Tags

* In Braila, un numar de 54 imobile au fost „diagnosticate” cu risc seismic ridicat, fiind trecute la clasa I, II si III * Avand in vedere ca periodic, zeci de apartamente sunt modificate, cu scopul de a fi in trend cu tendintele actuale, fiind retezati peretii de rezistenta, ne este dificil sa credem ca, in cazul in care s-ar produce un cutremur asemenator cu cel din 1977, blocurile ar ramane in picioare *

Fara sa ne dam seama, timpul trece repede si iata ca in urma cu 2 luni s-au implinit 36 de ani de la cumplitul si devastatorul cutremur din 1977. De atunci si pana acum, autoritatile se pare ca nu au invatat nimic din intamplarile de atunci, alesii locali afisand o indiferenta naucitoare. In cazul in care Braila va fi zgaltait de un cutremur similar cu cel din 1977, tragem o singura concluzie: blocurile si restul cladirilor s-ar face una cu pamantul. Asta din cauza faptului ca tot mai multi cetateni vor sa-si modernizeze locuintele, cu scopul de a fi in trend cu tendintele actuale, in felul acesta peretii de rezistenta ai blocurilor fiind retezati din tenelie.

Pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice exista oficial o lista a cladirilor de locuit expertizate tehnic in perioada 1993 – 2007, vizata de cel care era, la acea vreme, inspector sef la Inspectoratul in Constructii, Danut Zob. Lista cuprinde 54 de cladiri de locuit, dintre care 30 sunt incadrate in clasa de risc seismic I, construite in perioada 1860 – 1969. Din pacate, lista nu a mai fost actualizata de 6 ani, iar in situatia in care administratia locala ar face o reactualizare, nu mica ne-ar fi mirarea ca numarul imobilelor sa depaseasca acest numar de 54 cladiri.

Cu toate ca majoritatea populatiei stie ce inseama Clasa I de risc seismic, noi ne facem datoria si explicam. Aceasta prima clasa este data unui imobil care se poate prabusi in cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade Richter, cum s-a intamplat in urma cu 36 ani, in 1977. Clasa a doua de risc seismic inseamna ca imobilul poate suferi, in cazul unui seism de 7 grade Richter, avarii la diverse elemente de compartimentare, la scari, dar nu se va prabusi. Clasa a treia de risc seismic inseamna avarii minore: cade tencuiala, apar fisuri in pereti.

Mai jos afisam lista imobilelor din Braila, care sunt clasate a fi cu gradul de seismicitate I, II si III, aceasta aflandu-se postata pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Imobilele care prezinta risc seismic I sunt: Bloc Turn Calea Galati; Bloc D2 Hristo Botev; Mihai Eminescu nr. 32, nr. 34, nr. 62, nr. 64 si nr. 67; B-dul Al. I. Cuza nr. 119, nr. 125, nr. 161, nr. 163 si nr. 195; Piata Traian nr. 14; Rosie nr. 5 si nr. 7; 1 Decembrie 1918 nr. 96, nr. 100 si nr. 107; Brasoveni nr. 21; Justitie nr. 1; Cetatii nr. 62; Gradinii Publice nr. 5; B-dul Independentei nr. 148; Bolintineanu nr. 15; Panait Istrati nr. 19; C.A. Roseti nr. 13; Petru Maior nr. 19 si nr. 21; Marasesti nr. 25.

* Mai putini bani pentru consolidarea locuintelor *

Vestile proaste pentru locuitorii de la bloc vin unele peste altele. De aceasta data, guvernantii sunt decisi sa aloce din ce in ce mai putini bani unitatilor administrativ – teritoriale locale care au de gand sa demareze lucrarile de reabilitare a cladirilor care prezinta risc seismic destul de ridicat. Fondurile prevazute sa fie alocate de la bugetul de stat in acest scop sunt cele mai mici din ultimii cinci ani.

Pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta, in 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 7,8 milioane lei, iar in anul urmator au fost acoperite cheltuieli de 8 milioane lei. In 2010 alocarea de fonduri a scazut la 5,8 milioane lei, pentru ca in 2011 si 2012 sa urce la 6,4 milioane lei, respectiv la 8,1 milioane lei. Pentru acest an se estimeaza ca vor fi cheltuite 10 milioane lei pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic.

Proiectia pentru urmatorii trei ani releva insa ca alocarea de la bugetul de stat va fi redusa la jumatate, respectiv la 4 milioane lei in 2014, 4,5 milioane lei in 2015 si 5 milioane lei in 2016. Taierea de fonduri este pregatita in contextul in care in 2011 era anuntat ca pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate cate 20 milioane lei, atat in 2013, cat si in 2014.

* Guvernantilor nu le pasa de soarta cetatenilor *

Nu o singura data s-a intamplat ca expertii in domeniu sa nu fi atentionat public ca numeroase imobile, in principal cele din municipiul Bucuresti, sunt in pericol iminent de prabusire in cazul unui cutremur puternic.

Cu toate acestea, se poate observa ca sefii de la Palatul Victoria afiseaza un comportament nepasator la adresa tuturor cetatenilor care locuiesc in imobile, care, la un cutremur cu grad ridicat de seismicitate, se pot “face una cu pamantul”.

Pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice este prezentat la loc usor vizibil ca Romania “este singura tara din lume cu risc seismic in care statul s-a implicat” in punerea in siguranta a fondului vechi construit, proprietate privata, prin alocarea de sume de la bugetul de stat pentru proiectarea si executia lucrarilor de consolidare a cladirilor de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public.

Intr-un document oficial redactat inca din 2006, expertii tehnici au avertizat Guvernul ca lucrarile de reducere a riscului seismic al cladirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes national, deoarece un potential cutremur de tipul celui inregistrat in 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii in timp si majorarii numarului de imobile grav afectate de seisme. In acel document se arata ca pe lista tuturor cladirilor care trebuie consolidate se afla aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt incadrate in clasa I de risc seismic, iar cladirile vulnerabile sunt amplasate in special in municipiul Bucuresti, in judetele aflate sub influenta zonei seismologice din Vrancea, in Banat si zona Fagarasului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atentiona ca pierderile pe care le-ar provoca in sectorul rezidential un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, in conditiile in care valoarea totala a locuintelor la nivel national este estimata la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a generat pierderi de peste doua miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Romaniei din acel an, potrivit datelor Bancii Mondiale.

Comentarii

comentariu

About the Author

-