Published On: joi, Apr 11th, 2013

O problemă cât Casa (Poporului)

Share This
Tags

Tot coabitând cu Băsescu, USL-ul îşi pierde efemera aură de strălucit învingător în alegerile din decembrie 2012. Pe zi ce trece, coaliţia de guvernământ se depărtează de idealurile cu care a pornit la drum şi îşi inventează altele – de regulă, din categoria „unde-am dat şi ce-am crăpat”. Bunăoară, Ponta Victor ne luminează explicându-ne că „Jos Băsescu” a fost un simplu slogan de campanie electorală, nu un proiect de ţară. Ca să vezi!… Şi noi, naivii, care credeam că alegerile se câştigă cu proiecte!… Păi, eu zic aşa – să inventăm şi noi un slogan, eventual „Jos Ponta”, ca să ne aflăm în treabă, nu de alta. Că doar n-om face din el un proiect de ţară, Doamne fereşte!… Un proiect foarte patriotic ar fi acela prin care să scăpăm cât mai repede de securiştii lui Băsescu din serviciile secrete. E drept, USL-ul a cochetat o vreme cu un asemenea exerciţiu legislativ, încercând să-i scoată la pensie pe generalii băsişti din SRI, SIE şi STS. Şi-atât de tare s-a luptat USL-ul cu acest proiect de lege, încât l-a primit înapoi de la Preşedinţie cu menţiunea de a-i schimba conţinutul, pe ici, pe colo, prin punctele care-l făceau pe Băsescu să semene cu un preşedinte de colhoz, iar nu cu ferocele cioban al boilor din cirezile speciale. Parlamentul s-a conformat reproşurilor venite de la Cotroceni şi i-a lăsat în plata Domnului (Băsescu) pe generalii de securitate, limitându-se la întinerirea armatei  şi poliţiei. Aşadar, o nouă victorie a lui Traian B. în lupta sa oarbă cu preferaţii din alegeri ai românilor!… Dacă tot li s-a cerut parlamentarilor să modifice proiectul de lege trimis spre promulgare la Cotroceni, de ce nu s-a gândit majoritatea de 70% a USL-ului să schimbe doar o virgulă, ori să mute un punct, ori să adauge un cuvinţel nevinovat – mă rog, să opereze o rectificare minoră, batjocoritoare, care să-l ridiculizeze pe Băsescu Traian şi să-l facă să fiarbă în propriul lui suc de Chivas Regal. Au uitat parlamentarii cât de umiliţi au fost cu ani în urmă, când acelaşi Băsescu a invitat la Cotroceni toate partidele politice numai ca să-şi bată joc de ele în aplauzele fanilor săi turbaţi?… Silit de rigoarea constituţională, Traian B. s-a întreţinut cu liderii partidelor doar ca să le poată spune, la finalul întâlnirii, două cuvinte care ilustrau imensul său dispreţ pentru parlamentarism: „V-am consultat”. Atât şi nimic mai mult, o laconică şi impertinentă concluzie cu care a concediat democraţia ce-i spurcase aerul despotic de la Cotroceni… Dacă tot iau în serios orice năzbâtie sau convulsie paranoică a Preşedinţiei, parlamentarii USL-ului nu vor izbuti să schimbe aproape nimic în România până la sfârşitul lui 2014, când expiră termenul de garanţie al mătrăgunei de la Cotroceni. Fie că va respinge direct proiectele de lege, fie că le va frăgezi cu ciomagul Curţii Constituţionale, Traian B. o să zădărnicească sistematic planurile reformiste ale guvernului Ponta şi ale majorităţii parlamentare USL-iste. Această tactică de faultare continuă a adversarului politic n-o să se soldeze în niciun caz cu eliminarea de pe teren a jucătorului de la Cotroceni. Dimpotrivă, cei penalizaţi vor fi nevolnicii din USL care vor pierde nu atât meciul cu Băsescu, cât mai ales respectul suporterilor din tribune. Mă gândesc cu groază că regionalizarea şi revizuirea Constituţiei, două proiecte vitale pentru România actuală, vor trece pe la Cotroceni în drumul lor spre Monitorul Oficial. Dacă au să mai facă o nedorită haltă şi pe la Curtea Constituţională, unde tot 5 la 4 va fi scorul în meciul Băsescu-USL, e vai şi-amar de soarta acestor două legi excepţionale. Eforturile imense şi cheltuielile nu tocmai modeste care asigură punerea pe hârtie a regionalizării şi a Constituţiei revizuite nu vor asigura şi succesul acestor proiecte legislative. Vom rămâne, vorba unui filozofastru băsist, încremeniţi în proiect. Pentru a câta oară?… Şi care-i miza?… România mai respiră singură ori e ventilată artificial de la Bruxelles?… De ce să ne mai remodelăm teritorial-administrativ, când plaiul nostru e mahalaua falită a Uniunii Europene?… Ce clarificări să aducem Constituţiei, când guvernele şi preşedinţii noştri ne vor fi date, pe hârtie parfumată şi în plic sigilat, de mahării occidentali responsabili cu fericirea noastră?… La ce ne mai sunt folositori aleşii?… La ultima întrebare, oarecum retorică, există totuşi un firav răspuns. Ceva reprezentativ tot trebuie să ocupe hardughia aia arhitectonică a cărei denumire ceauşistă era „Casa Poporului”, doar n-o să facem din ea cazinou sau hotel de cinci stele. Ar fi dezgustător de capitalist şi ne-ar ridica o problemă cât casa (poporului) – DEMOCRAŢIA ÎNCEPE ORI SE SFÂRŞEŞTE ODATĂ CU ALEGERILE PARLAMENTARE??…

MARIUS BEŞCHEA

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-