Published On: lun, Apr 8th, 2013

Directia de Cultura batjocoreste frescele din cea mai veche scoala braileana

Share This
Tags

* Statutul cladirii, vechimea si importanta donatiei lui Nedelcu Chercea sunt tot atatea motive pentru introducerea scolii pe lista monumentelor istorice * Desi in urma cu cinci ani autoritatile promiteau ca expertul in arta plastica al Directiei pentru Cultura si Patrimoniu Braila va stabili, dupa cercetari, daca icoanele descoperite sunt valoroase si prin numele artistului, acest lucru nu s-a intamplat *

Corpul A al Scolii cu clasele I-VIII „Nedelcu Chercea” a fost supus mai multor interventii de reabilitare, in perioada 2009 – 2011. Este vorba de o serie de lucrari incluse in proiectul de reabilitare cu finantare de la Banca Mondiala, demarat la inceputul lunii aprilie 2009. S-au schimbat ferestrele vechi cu unele de tip termopan, s-au reparat peretii interiori si reteaua electrica. In timpul acestor operatiuni, la care a lucrat o echipa de la „Concivia”, s-au descoperit, sub straturile de tencuiala, fresce valoroase si elemente de decor ale caror provenienta pare ca se apropie de data constructiei cladirii, acestea impodobind odinioara toti peretii institutiei educative. Dupa cum, ne-a precizat, in 2009, prof. Jean Bulancea, fostul director al scolii, alte icoane si picturi reprezentand pe patronii spirituali ai scolii, precum si insemne realizate la data finalizarii constructiei, 1928, au fost descoperite dupa o operatiune de zugravire.

„Eu am lucrat peste 30 de ani in aceasta scoala. Aveam cunostinta de picturile de sub zugraveala si am facut demersuri sa fie scoase la iveala inainte de 1989, dar nu ni s-a dat acceptul”, ne povesteste directorul.

Astfel, in aproape toate clasele au fost descoperite icoane, lucrate in ulei si pozitionate deasupra usii de intrare, redate vederii imediat dupa Revolutie. Ele au fost prezervate si acoperite cu foita, ca sa nu se deterioreze.

La inceputul lunii mai 2009, Viorel Radu, inspector asistent in Departamentul de Patrimoniu, reprezentantul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Braila, s-a deplasat la fata locului si l-a consiliat pe director sa faca demersuri nu doar pentru protejarea lucrarilor de pictura, ci si pentru trecerea constructiei pe lista cladirilor de patrimoniu.

De asemenea, la fata locului a mers si Ana Maria Hartuche, expertul in arta plastica autorizat al Directiei pentru Cultura si Patrimoniu, care a precizat ca va efectua cercetarea ce se impune in acest caz pentru a data lucrarea si, posibil, numele artistului iconar. Insa totul a ramas la nivel de “palavrageala”.

Potrivit fostului director al institutiei, Adrian Gavrila, desi au mai fost purtate discutii cu reprezentantii de la Directia pentru Cultura si Patrimoniu, lucrurile au ramas in stand-by, cauza principala fiind lipsa banilor, in aceste vremuri de criza.

„Am incercat la Directia de Cultura sa solicitam sa ne ajute pentru a restaura icoanele, insa nu s-a putut, reprezentantii directiei spunandu-ne ca nu se pot demara lucrarile ca este criza si nu exista fonduri. Nu am incercat sa trimitem o adresa la Ministerul Culturii, pentru ca in mod sigur primeam acelasi raspuns, adica nu sunt bani. De aceea, am hotarat sa le lasam asa, sa nu intervenim asupra lor, sa le conservam, dar totusi sa avem grija sa nu se degradeze. In momentul in care se va termina cu criza si vor fi alocate mai multe fonduri pentru scoli, poate atunci ne vom putea permite sa restauram icoanele. In holul de la intrarea principala, pe peretele din dreapta, se poate observa o pictura a lui Nedelcu Chercea, iar pe cel din stanga o pictura a Anei Chercea, insa ele se pot distinge foarte greu pentru ca acestea au fost acoperite de picturi cu diverse lozinci din vremea comunista. Acelasi lucru se poate observa si la alte picturi din scoala. La unele am reusit sa curatam acele lozinci, dar la altele nu s-a putut”, spunea Adrian Gavrila, directorul Scolii „Nedelcu Chercea”, in toamna anului 2011.

Actualul director, Dorel Onosa, proaspat in functie, ne-a declarat ca a discutat cu reprezentantii institutiei de Cultura si de aici i s-a spus ca nu au cum sa ajute la reabilitarea picturilor pentru ca imobilul scolii nu este monument istoric.

“Mi-au zis ca atat timp cat scoala nu este trecuta in lista monumentelor istorice, Directia de Cultura nu poate face nimic, pentru nu este de competenta lor. Mi-au dat niste acte pentru a face eu demersurile in ceea ce priveste trecerea cladirii la categoria de monument istoric. Mi-au solicitat o serie de documente istorice care atesta existenta scolii. O solutie ar fi gasirea unor fonduri, realizand proiecte. Acesti bani nu ar putea veni de la Ministerul Culturii, ci de undeva dintr-o finantare europeana. Dupa cum stiti, in invatamant este mai greu cu acordarea de bani. M-au indrumat sa merg la pictorul de la Biserica <Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil> si sa discut despre o posibila interventie la aceste fresce. Am fost acolo si mi s-a spus ca pretul este de 500 – 700 euro/mp, lucru ce mi se pare foarte mult. Daca am reusi sa o incadram la monumente istorice, ar fi foarte bine, pentru ca astfel si statul ne-ar putrea sprijini cu bani. Voi incerca sa port o discutie si cu directorul Muzeului, Ionel Candea, sa vedem el ce ne sfatuieste sa facem”, ne-a precizat Dorel Onosa, directorul scolii ridicate de marele filantrop brailean, Nedelcu Chercea.

* Directia de Cultura cere lucruri imposibile unitatii de invatamant *

Din 2009 si pana in prezent, s-au dus pe apa “Sambetei” nici mai mult, nici mai putin decat 5 ani, timp in care nimeni din cadrul Directiei de Cultura nu a facut nimic. De atunci, au trecut peste patru ani, iar picturile au ramas in acelasi stadiu, pe zi ce trece riscand sa se degradeze.

Am incercat sa aflam mai multe detalii despre acest subiect, insa directorul Directiei de Cultura, Ana Harapescu, dupa ce in prealabil ne-a spus ca ne va da toate informatiile necesare, ajungand la sediul institutiei, am avut parte de o “frumoasa” surpriza. Directorul Harapescu nu ne-a putut primi, sub motivatia ca este ocupata, si ne-a trimis catre unul dintre subalternii sai, inspector in Departamentul de Patrimoniu, Viorel Radu. Cu alte cuvinte, a aruncat “pisica moarta” in curtea vecinului. Inspectorul Radu ne-a sfatuit sa trecem pe la secretariat, unde sa completam o cerere in care sa scriem ceea ce vrem sa aflam, iar in scurt timp vom primi raspunsul.

Si cum am avut parte de un refuz din partea institutiei de cultura, tindem sa credem ca nu se vrea ca opinia publica sa afle despre stadiul actual al frescelor si ce demersuri se au in vedere a se face pentru conservarea si reabilitarea lor.

In urma cu 2 ani si jumatate, inspectorul Viorel Radu spunea: „Cand s-a intocmit lista monumentelor au fost omise multe imobile, iar acum ca sa treci o cladire pe aceasta lista este nevoie de foarte multe acte care necesita timp indelungat. Din aceasta categorie face parte si respectiva scoala, cu toate ca ar trebui sa fie monument istoric, deoarece apartine unui mare filantrop al orasului nostru. Cand am fost in 2009 acolo, impreuna cu Ana Maria Hartuche, expertul in arta plastica autorizat, noi i-am sugerat directorului sa consulte lista expertilor in restaurare si pictura, atestati de Ministerul Culturii, si sa contactam unul dintre ei, indiferent din ce zona provine expertul. Chiar daca scoala nu este monument istoric, expertul respectiv poate veni la fata locului sa vada picturile, apoi va putea spune ce este de facut pentru restaurarea picturilor”.

* Scoala merita inclusa pe lista cladirilor de patrimoniu *

Icoanele descoperite sunt pictate in stil canonic ortodox, dar fata personajelor este realizata in stilul picturilor renascentiste. Despre aceste fresce, inedite intr-o scoala, se stia si in trecut, numai ca ele au fost acoperite dinadins cu vopsea, in perioada comunista. Au rezistat vitregiilor timpului pana azi. Inca de la intrare resimti placut simplitatea, dar si maretia locului. O cladire construita in cel mai autentic stil romanesc te imbie sa ii treci pragul. Acest complex arhitectural a fost construit de marele filantrop Nedelcu Chercea, sub impulsul dat de redenumirea fostei comune “Vatra Veche”, la 1 aprilie 1923, in “Nedelcu Chercea”.

In clasele din Scoala de fete, icoanele principale o reprezinta pe Sfanta Ana impreuna cu Maica Domnului – prunca, iar in clasele baietilor este o icoana a Mantuitorului. Stilul este neobizantin si se remarca prin acuratete. Pe ambele holuri exista cate o rugaciune catre Mantuitorul in corpul baietilor, iar in cel de fete, catre Maica Domnului. Chiar si la intrarea in scoala exista o fresca cu o rugaciune. Scoala mai era impodobita pe peretele dinspre nord, la exterior, cu doua cruci de marmura, care au disparut in perioada comunismului in concordanta cu gandirea atee care domina atunci conducerea tarii.

Scoala a reusit sa supravietuiasca pana in timpul nostru, insa cu multe greutati. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, aici au fost cazati soldati germani, iar in perioada regimului comunist, frescele au fost acoperite cu lozinci muncitoresti. De asemenea, cele doua busturi din bronz ale ctitorilor, Ana si Nedelcu Chercea, din curtea institutiei, au fost scoase si topite. Desi valoroase, atat spiritual, cat si istoric, frescele au nevoie de reabilitare si de promovare. Iar acest lucru este uitat de factorii de administratie contemporani. In tara unde cele mai importante institutii ale sale, Biserica si scoala, sunt marginalizate, stramosii ne invata lectia edificiului durabil, atat fizic, cat si spiritual, precum si ca fara educatie, cultura si credinta, nu putem dainui ca popor.

* Amintiri din alte vremuri *

O femeie de peste 75 ani, care locuieste in cartierul „Nedelcu Chercea”, isi aduce aminte: “Tin minte ca prin anii 1934 si 1938, cand am fost eleva, in fiecare clasa din aceasta scoala eram cel putin 30 de elevi. Orele de curs se tineau separat, intr-o parte a scolii invatau fetele, iar in cealalta baietii. Cu totii eram aproximativ 500 de copii. Dintre colegi, unii au murit, altii au preferat sa plece in strainatate impeuna cu fii si fiicele si nepotii. Atunci se preda altfel, dar relatia dintre cadrele didactice si elevi era una de respect, nu ceea ce se intampla in prezent. Noi invatam de placere, pentru ca erau multe informatii pe care doream sa le aflam. In scoala erau pe atunci cateva picturi, in unele clase si pe holuri, dar mai multe numi aduc aminte”, povesteste femeia. Reamintim ca in urma cu 80 de ani, omul de afaceri Nedelcu Chercea si consoarta sa, Ana, isi trecea in contul donatiilor catre urbe un nou obiectiv, scoala ce acum ii poarta numele, din cartierul brailean omonim. Cladirea s-a pastrat destul de bine, in ciuda vicisitudinilor vremii: razboi, cutremure, inundatii, neglijenta oamenilor, avand nevoie doar de mici reparatii, modernizari si, evident, de extinderea spatiului ca urmare a cresterii numarului de elevi. Astfel, in 1965 a fost ridicat un al doilea corp, B, si mult mai tarziu anexa unde se desfasurau orele de atelier a fost transformata in sali de clasa.

Atat Jean Bulancea, cat si Adrian Gavrila s-au chinuit cinci ani de zile  pentru a demara lucrarile la acest proiect, timp in care abia au reusit sa primeasca bani de la Primarie. Avand in vedere cei peste 30 de ani petrecuti in “sanul” unitatii de invatamant, prof. Bulancea ar fi dorit sa treaca in patrimoniu constructia, macar din punct de vedere sentimental. In acest moment, ramane de vazut daca noul director al scolii cu pricina va reusi sa duca la bun sfarsit ceea ce fostii sefi ai unitatii de invatamant au incercat sa faca.

Comentarii

comentariu

About the Author

-