Published On: joi, Mar 7th, 2013

Urmasa Ecaterinei Teodoroiu, plecata la munca in Italia

Share This
Tags

* Ecaterina Teodoroiu este un simbol romanesc al curajului si al luptei * Pe de alta parte, o descendenta din Gorj a eroinei a ales sa paraseasca tara si sa isi caute norocul pe alte plaiuri *

Sabina Lupu, de 57 ani, este stranepoata Ecaterinei Teodoroiu, pe numele sau real Catalina Toderoiu, si lucreaza ca muzeograf la Casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vadeni. Una dintre fiicele ei, Nicoleta Catalina, o stra-stranepoata a eroinei, se afla de aproximativ doi ani la munca in Italia, pe insula Sardinia, unde are grija de doi batrani. Tanara a absolvit Facultatea de Psihopedagogie, dar nu a reusit sa-si gaseasca un loc de munca in Romania.

Sabina Lupu a povestit, cu ochii in lacrimi, ca Nicoleta a fost nevoita sa plece departe de familie, pentru a asigura un trai decent fetitei pe care o are.

„Fiica mea cea mica se afla la munca in Italia. Nu a putut sa-si gaseasca un loc de munca in tara si, din acest motiv, a fost nevoita sa plece. Este foarte greu, pentru ca e departe de fiica ei si de noi. Eu am imbatranit si sunt destul de bolnava, asa ca as avea nevoie de un sprijin. Mai este si mama mea, nepoata Ecaterinei Teodoroiu, care are varsta de 80 de ani. Nicoleta a plecat de nevoie. Ne descurcam destul de greu, dar incercam sa tinem pasul”, a spus Sabina Lupu.

* Stranepoata Sabina Lupu lucreaza in casa marii eroine *

Casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu” se afla in cartierul Vadeni din Targu-Jiu si a fost donata statului de catre familia eroinei, in baza unei intelegeri conform careia urmasii vor lucra aici si vor duce mai departe amintirea faptelor de vitejie. Din fericire, aceasta intelegere a fost respectata de-a lungul timpului. Nepoata si, acum, stranepoata Ecaterinei au fost angajate ca muzeografe la Casa memoriala.

Sabina Lupu se apropie de varsta pensionarii si s-ar bucura ca fiica ei plecata in Italia sa ramana in locul ei la Casa memoriala a Ecaterinei Teodoroiu.

„Mi-as dori ca fata mea sa vina sa lucreze la muzeu. Este si o traditie in familia noastra care trebuie dusa mai departe. Sufleteste, as fi mult mai implinita. Castiga mai bine in strainatate, dar trebuie sa faca mai multe sacrificii. Nu stiu cand o sa vina ceasul acela ca fata mea sa se intoarca acasa“, a marturisit muzeograful.

Pentru urmasele Ecaterinei Teodoroiu, viata este foarte grea si plina de lipsuri. Sabina Lupu considera ca inaintasa ei nu si-ar fi dorit o astfel de viata pentru romani.

„Ecaterina a luptat cu arma in mana ca sa avem un trai mai bun, dar rezultatul nu a fost cel asteptat. De vina sunt toti politicienii care au fost la putere dupa 1989 si toate guvernarile. Nu stiu daca va fi mai bine. Nu vad o speranta, pentru ca am saracit foarte mult. O sa ajungem sa fim si noi vanduti. Vrem locuri de munca si vrem sa vina romanii acasa. In Gorj nu mai exista nicio intreprindere si tineretul nu mai are unde sa munceasca. De asta pleaca in strainatate. Ne aflam intr-o situatie foarte dificila. Mai ales pentru mine, viata este foarte grea. Ecaterina nu si-ar fi dorit ca romanii sa aiba o asemenea viata”, a spus Sabina Lupu.

* La munca se simte ca acasa *

Bunica Sabinei Lupu a fost sora mai mica a eroinei de la Jiu. Stranepoata Ecaterinei Teodoroiu a lucrat la fabrica de paine din Targu-Jiu, iar apoi a muncit, alaturi de sotul ei, la o societate de constructii, dupa care, in anul 1991, a venit ca muzeograf la Casa memoriala „Ecaterina Teodoroiu”. Sabina Lupu a lucrat cu mare drag la pastrarea amintirii inaintasei sale.

„Eu nu consider ca vin la locul de munca, ci ca vin tot acasa. Asa am simtit. Aici este tot casa mea. Eu asa cred. Aici s-a nascut Ecaterina Teodoriu si a trait bunica mea”, a mai spus Sabina Lupu.

Stranepoata Ecaterinei Teodoroiu a auzit de la bunica sa mai multe povestiri legate de eroina de la Jiu, care s-a nascut la data de 14 ianuarie 1894. Astfel, inca de cand era mica, nu se dadea in laturi de la nimic. De exemplu, la scoala, Ecaterina a jucat rolul lui Penes Curcanu.

Casa memoriala este cea originala, in care s-a nascut eroina de la Jiu, pastrandu-se inclusiv cateva obiecte de mobilier. In aceasta casuta taraneasca veche de peste 150 de ani s-a nascut Ecaterina Teodoroiu si au trait zece suflete: parintii Vasile si Elena si cei opt copii – cinci baieti si trei fete. Toate elementele casei s-au pastrat. In unele locuri, lemnul este afectat de mucegai, iar sindrila de pe acoperis trebuie inlocuita, dar, in general, locuinta se afla in conditii bune. Aici se pastreaza mai multe obiecte personale care i-au apartinut eroinei, cum ar fi parul pe care l-a taiat inainte de a se inrola, fundele cu care isi lega parul, batiste, un pieptar si o camasa militara. Din mobilier mai exista patul, unele scaune si o lada de zestre.

* Ecaterina Teodoroiu, decorata de Regele Ferdinand *

Ecaterina Teodoroiu (14 ianuarie 1894 – 22 august 1917), pe numele ei adevarat Catalina Toderoiu, a activat, la inceput, ca infirmiera, in Primul Razboi Mondial, dupa care s-a inrolat in armata, in urma decesului fratelui sau in luptele de la Porceni. Ecaterina a fost ranita grav la bazin si picioare in luptele de la tantareni, fiind decorata personal de Regele Ferdinand I, la data de 19 martie 1917, cu „Virtutea militara” si a fost avansata la gradul de sublocotenent. Dupa mai mult timp petrecut in spitale, Eroina de la Jiu a revenit in lupta, fiind numita la comanda unui pluton din Regimentul 43/59 infanterie Lupeni. Ecaterina Teodoroiu a cazut eroic, in fruntea acestui pluton, in seara zilei de 22 august 1917, in timpul luptelor de la Marasesti. Dorin Brozba, autorul unei carti despre viata Ecaterinei Teodoroiu, spune ca numele acesteia a fost schimbat chiar de catre ea. „Cand se afla pe front, a scris cateva poezii semnate cu numele de Ecaterina Teodoroiu, pentru ca era o admiratoare a lui Eminescu”.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-