Published On: mar, Mar 19th, 2013

Noul Cod Civil privind efectele divortului asupra copiiilor se va aplica si cererilor anterioare

Share This
Tags

* Prevederile noului Cod civil (Cc) referitoare la efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, sunt aplicabile si cererilor de divort formulate inainte de intrarea in vigoare a noilor reglementari * Interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii parinti si dupa divortul acestora, noua reglementare prevazând regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti *

In sedinta din ieri, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), prin Completul competent sa judece recursul in interesul legii, legal constituit in cauza, a solutionat un recurs in interesul legii. Astfel, a fost pronuntata urmatoarea solutie: Decizia nr. 4 in dosarul nr. 1/2013- admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. In consecinta: In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 223 raportat la art. 39 alin. 2 din Legea nr.7 1 din 3 iunie 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, stabileste ca prevederile art. 396-404 din Noul Cod Civil, referitoare la efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori, sunt aplicabile si cererilor de divort formulate inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil si aflate pe rolul instantelor de judecata in caile de atac. Decizia este obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila. Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziei, aceasta se va publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

In actiunea sa, procurorul general al României, Daniel Morar, a sustinut ca efectele divortului in raporturile parintilor cu copiii lor minori sunt reglementate de dispozitiile art. 396 – 404 din noul Cod civil, care a intrat in vigoare in 2011, norme legale care consacra regula generala conform careia, in caz de divort, autoritatea parinteasca se exercita de ambii parinti in comun.

* Parintii trebuie sa lupte “brat la brat” pentru drepturile copilului *

Autoritatea parinteasca este definita in art. 483 alin. (1) din noul Cod civil, ca fiind ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atât persoana, cât si bunurile copilului, si care apartin in mod egal ambilor parinti. In prezent, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti este un drept al copilului, de care acesta nu poate fi lipsit decât pentru motive justificate de interesul sau superior. In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. Prin exceptie de la aceasta regula, tot in functie de interesul superior al copilului, instanta poate stabili ca locuinta minorului sa fie la bunici, la alte rude, la terte persoane, la o institutie de ocrotire. Stabilirea locuintei copilului la aceste categorii de persoane este insa, conditionata de acordul acestora. Ea constituie o masura de exceptie, care se dispune doar atunci când, din diferite motive, locuinta nu poate fi stabilita la parinte. Aceste persoane au obligatia de supraveghere a copilului si indeplinesc toate actele obisnuite ce privesc sanatatea, educatia, invatatura copilului.

“Cu toate acestea, chiar daca minorul are locuinta la aceste persoane, drepturile cu privire la bunurile minorului, cele privitoare la persoana acestuia, altele decât cele expres prevazute in sarcina celor la care locuieste minorul, se exercita de catre parinti. In situatia in care instanta de tutela a stabilit locuinta copilului la unul dintre parinti, dispozitiile art. 401 din noul Cod civil recunosc in beneficiul parintelui separat de copilul sau, un drept de vizita a minorului, drept care trebuie exercitat astfel incât, sa nu aiba o influenta negativa asupra cresterii copilului. Odata cu pronuntarea divortului si stabilirea exercitarii autoritatii parintesti, instanta de tutela va stabili si contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Dispozitiile legale privitoare la exercitiul autoritatii parintesti, dreptul de vizita al parintelui separat de copilul sau, locuinta copilului, obligatia de intretinere a parintilor sunt incidente si in ipoteza in care copilul provine dintr-o casatorie considerata desfacuta la momentul incheierii unei noi casatorii, de catre parintele copilului, ca urmare a declararii mortii sotului sau. Referitor la incidenta dispozitiilor Noului Cod civil asupra cererilor privind exercitarea autoritatii parintesti urmare divortului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrarii in vigoare a noului Cod civil si aflate in prezent, pe rolul instantelor de judecata in caile de atac, apreciem ca, desi la data formularii acestor cereri si chiar la data pronuntarii sentintei de catre instanta de fond erau in vigoare dispozitiile Codului familiei si ale Codului civil din 1864, in masura in care, solutionarea cauzei in caile de atac are loc dupa intrarea in vigoare a noului Cod civil, atât institutia divortului cât si cea a exercitarii autoritatii parintesti asupra minorului sunt guvernate de dispozitiile acestui cod, dispozitii de imediata aplicabilitate”, explica procurorul general al României, Daniel Morar.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 39 alin (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data când s-a pronuntat hotarârea ramasa irevocabila. Aceste dispozitii impun instantei de control judiciar sa solutioneze cererile accesorii divortului referitoare la copiii minori, din perspectiva Codului civil actual, noteaza sursa citata. De altfel, in opinia pocurorului general, aceste prevederi legale se coroboreaza si cu cele ale art. 6 alin. (6) din Noul Cod civil, care prevad ca dispozitiile legii noi se aplica si efectelor viitoare ale situatiilor juridice ivite sub imperiul legii vechi derivate din starea de casatorie, obligatia legala de intretinere.

Prin urmare, prevederile legii noi se vor aplica relatiilor dintre parinti si copii, in situatia in care divortul se afla inca pe rol, in calea de atac, apel sau recurs, divortul nefiind inca pronuntat, solutionat irevocabil. In consecinta, judecarea in caile de atac a cererii de divort si a capetelor de cerere accesorii acestuia, referitoare la raporturile dintre parinti si copii lor minori, reclama o analiza din perspectiva dispozitiilor noului Cod civil, in vigoare la data solutionarii cailor de atac, precizeaza sursa citata. De altfel, in privinta efectelor divortului asupra raporturilor dintre parinti si copii lor minori, ceea ce primeaza in mod absolut este interesul superior al minorului, astfel incât, orice decizie dispusa de catre instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere cu prioritate acest interes superior al copilului. Este evident faptul ca interesul copilului este acela de a fi crescut de ambii parinti si dupa divortul acestora, noua reglementare prevazând regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti, doar prin exceptie, pentru motive temeinice care tin de interesul superior al copilului, instanta de tutela putând sa dispuna exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte.

“Aceasta este, de altfel, ratiunea modificarii legii in sensul inlocuirii incredintarii copilului minor spre crestere si educare unuia dintre parinti, cu exercitarea in comun a autoritatii parintesti. A dispune cu privire la relatiile personale si patrimoniale dintre parinti si copiii lor minori prin aplicarea legii in vigoare la data introducerii cererii de divort, anterioara intrarii in vigoare a Codului civil, ar conduce la crearea unor situatii absurde, in care, pentru solutia pronuntata prin hotarârea de divort ar trebui solicitata imediat modificarea impusa de noile norme legale, pentru a se respecta interesul superior al copilului”, mentioneaza procurorul Morar.

* Interesul copilului primeaza intotdeauna *

Interesul superior al copilului se circumscrie dreptului copilului la o dezvoltare fizica si morala normala, la echilibru socio-afectiv, la viata de familie, drept afirmat si prin art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, prevazuta de art. 397 din Noul Cod civil, este un drept al copilului, de care acesta nu poate fi lipsit decât pentru motive justificate de interesul sau superior.

Prin urmare, atâta timp cât, pe parcursul solutionarii cauzei a intervenit aceasta dispozitie legala edictata tocmai in interesul superior al copilului, aceasta trebuie sa fie de imediata aplicabilitate, inclusiv in caile de atac, apel sau recurs. In conformitate atât cu prevederile art. 42 din Codul familiei, cât si potrivit dispozitiilor art. 396 din Noul Cod civil, asupra cererilor accesorii divortului, referitoare la raporturile dintre parinti si copii lor minori, instanta de divort este obligata sa se pronunte, indiferent daca a fost sau nu investita cu o atare solicitare de catre una din parti, pe cale principala ori pe cale reconventionala.

Pe cale de consecinta, este evident ca si in situatia in care partile nu solicita aplicarea dispozitiilor noului Cod civil in solutionarea cererilor referitoare la exercitarea autoritatii parintesti, in caile de atac, instanta poate face aplicarea lor imediata, fara a se incalca principiul disponibilitatii, având in vedere ca, asa cum am precizat, in aceasta materie primeaza interesul superior al copilului.

“Consideram ca in conditiile in care, la momentul solutionarii cailor de atac, nu mai este reglementata institutia incredintarii minorului unuia dintre parinti intrucât dispozitiile din Codul familiei pe care s-a intemeiat cererea de chemare in judecata au fost intre timp abrogate, aplicarea imediata a legii civile noi in caile de atac in aceasta materie, nu echivaleaza cu o incalcare a dispozitiilor art. 294 din Codul de procedura civila. De altfel, practica constanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in solutionarea cailor de atac, este in sensul aplicarii imediate a dispozitiilor legii civile noi, la situatii juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestei legi”, a mai zis procurorul general al Romaniei.

In acest sens, Daniel Morar este de parere ca dispozitiile noului Cod civil sunt de imediata aplicare chiar si in cererile formulate anterior intrarii sale in vigoare, aflate in caile de atac, iar solutia se justifica in considerarea interesului superior al copilului si pe faptul ca, in aceasta materie speciala asistam la o atenuare a principiului disponibilitatii. Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 3307 din Codul de procedura civila procurorul general al României a solicitat admiterea recursului in interesului legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii. Aceste argumente ale procurorului general au fost admise, ieri, de judecatorii ICCJ.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-