Published On: mie, Mar 27th, 2013

“Lantul falimentelor”

Share This
Tags

*Dupa cum toata lumea stie si vede, unul dintre cele mai dezvoltate orase situate pe malul Dunarii este Braila. De-a lungul anilor dintr-un oras profitabil a ajuns acum in 2013 orasul falimentului*

Pe zi ce trece aflam cum toate structurile “gigant” cer insolventa, chiar si presedintele recunoaste ca România se afla in faliment. Guvernatorul Bancii Nationale a României a observat brusc ca tara are aceleasi probleme pe care le avea acum 10 ani, când Mugur Isarescu a fost numit in fruntea guvernului pentru a redresa lucrurile, iar prim-ministrul conduce in zig-zag, derapând la fiecare miscare. Toate relele par sa se fi intâmplat in ultimul moment, iar atmosfera de inertie mentinuta de Emil Boc si amicii din PSD si PDL care s-au aflat la cârma in ultimul an si jumatate nu mai conteaza, am ajuns in al cincilea an de criza economica.

Europa se zbate intr-o recesiune prelungita, anul 2013 va fi un an spectaculos din punctul de vedere al intrarilor in incapacitate de plata dupa cum deja se vede, mari companii se gasesc cu lacatul pe usa. Mai multe firme si companii private cu rezonanta in piata autohtona braileana, precum , Laminorul.SA, CET.SA, Armonia.SA, Mic.ro, Reteaua PIC, si Reteaua Plus sunt cele mai importante structuri care si-au anuntat insolventa si chiar falimentul.

Infobraila va prezinta “lantul falimentelor” din 1989 pana la 21 martie 2013 care a lasat zeci de mii de braileni pe drumuri:

In anii 1989, a fost o perioada de colaps, in care muncitorii adoptasera lozinca “Noi muncim, nu gandim”. In august 1997, cele doua intreprinderi din Combinat au fost puse pe lista neagra a lui Ciorbea.  In momentul cand s-a anuntat ca se vor inchide, ele dadeau inca de munca la peste 10.000 de salariati.  Ulterior, utilajele au fost impartite, ca si cladirile, unor oameni de afaceri straini din Braila. Camioane intregi au fost duse la fier vechi.  Acum, jandarmii si politistii duc o lupta permanenta cu hotii.

Dupa 1989, industria braileana a fost pusa pe butuci. Mai devreme sau mai târziu, intreprinderile au falimentat (CFA, Progresul, CCH), in timp ce altele sunt in cautarea gloriei pierdute (Santierul Naval). Combinatul de celofibra a deschis seria neagra a “deceselor” economice. Una câte una, fabricile CFA-ului au fost oprite. In câtiva ani s-au adunat datorii de peste 18 milioane de lei. In perioada 1992-1994, mii de angajati au fost dati afara. Lovitura finala a fost data in 1997, când CFA si-a inchis portile, concediind ultimii 900 de muncitori ai intreprinderii. Astazi, din “citadela” altadata impunatoare a industriei brailene s-a ales praful. Pana si fierul beton din pereti s-a furat, bucata cu bucata. La cativa kilometri de Braila, in apropierea comunei Chiscani, in deceniul sase s-au pus bazele unei platforme chimice. In acei ani s-a construit Combinatul de Celuloza (ulterior si de Hartie ( CCH) si apoi, din 1964, Com­binatul de Fibre Artificiale (CFA). In 1966, conform statisticilor vremii, lucrau acolo 7.500 de muncitori, aproape o sesime din totalul muncitorilor braileni. Impresionante sunt si alte cifre. De pilda, cele doua combinate foloseau 300.000 mc de apa in 24 ore, adica de trei ori consumul orasului Braila.

Falimentul fabricii de ciment “Stanca”, infintata in 1888 de ing. Ioan Cantacuzino, nu a intarziat sa apara. In 1899, cand fabrica a inceput sa produca, investitia s-a ridicat la peste un milion de lei. Era atunci cea mai moderna fabrica din sud-estul Europei, singura fabrica de ciment din România. In perioada ei de varf, unitatea producea aproximativ 300 de tone de ciment pe zi, marca “Traian”. Zece ani mai tarziu s-a constituit Societatea Comerciala “Stanca” SA, care a dat faliment in 1992. Cladirile au fost demolate abia in 2006, in loc fiind construit supermarketul “PIC”. Locul nu le-a purtat noroc investitorilor, astazi fiind acolo tot hangare abandonate. Fabrica avea o suprafata de peste 50.000 de metri patrati, o deschidere la Dunare de peste 300 de metri si o suprafata construita de aproximativ 12.000 de metri patrati.

August 2009 declara faliment Armonia Braila. Tribunalul Bucuresti aproba cererea de intrare in procedura de insolventa a firmei Red Project Three, proprietarul centrului comercial Armonia Braila, care este inchis din cauza rezultatelor slabe inregistrate, la doar cateva luni de functionare. “Nu si-au ales o pozitie buna pentru proiectul in valoare de 25 de milioane euro, cetatenilor le-a fost peste mana sa faca piata la marginea orasului”, a declarat primarul Aurel Simionescu pentru infobraila.

Acum, Armonia Braila este lasata in paragina asteptand la vanzare prin licitatie, la un pret de pornire de 25,03 milioane de euro. Principalul creditor este Volksbank, care nu a avut obiectiuni cu privire la inscrierea creantei sale cu o valoare garantata conform valorii de vanzare fortata, urmand ca diferenta sa fie inscrisa in clasa creditorilor chirografari. Lichidatorul judiciar a propus spre aprobarea creditorilor vanzarea in bloc a mall-ului Armonia, dupa ce valoarea de vanzare fortata a fost stabilita inainte la circa 25 de milioane de euro.

Faliment, declara in 2009 si reteaua “PIC” cu un hypermarket in Braila controlata de fratii Ilie si Cornel Penescu. Potrivit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia sa cumpere cladirile in care se afla magazinele din Pitesti si Craiova, dar si pe cele din Oradea si Calarasi, care ar fi urmat sa fie redeschise sub marca Succes. Intelegerea nu a mai fost insa parafata, potrivit reprezentantilor lichidatorului judiciar.

28 ianuarie 2013, la CET s-a produs inevitabilul, i se cere intrarea in faliment. Primul pas l-a facut firma de paza SPP “Vispo” SRL, care a depus o plangere impotriva operatorului local de termoficare, bazata pe prevederile Legii 85/2006 – a insolventei si falimentului. Motivul initierii acestei proceduri este recuperarea unei datorii de aproape 1,4 miliarde de lei vechi, reprezentnd contravaloarea serviciilor de paza prestate societatii “CET”. Actiunea celor de la “Vispo” a fost deschisa la Tribunalul Braila urmand a ajunge pe masa de lucru a unui judecator sindic. Dupa ani de agonie in care s-a tot vorbit despre situatia economico-financiara deosebit de grava a CET-ului si despre iminenta intrarii lui in faliment, iata ca s-a produs inevitabilul. Satula sa astepte sa-si incaseze banii cuveniti, una dintre firmele cu care CET-ul are relatii contractuale s-a adresat instantei cu o cerere de deschidere a procedurii pe Legea insolventei si falimentului. Este vorba despre firma de paza SPP “Vispo” SRL, care si-a inregistrat demersul pe 19 decembrie 2012, la Tribunalul Braila. Pe rolul instatei apare astfel dosarul nr 6.644/113/2012, in care reclamant apare firma de paza mentionata anterior, iar debitor SC CET SA Braila.

Asa cum aminteam inca de la inceputul materialului, operatorul de termoficare trece de mai multi ani printr-o criza acuta pe fondul debransarii in masa a clientilor persoane fizice, dar si a incasarilor tot mai mici de la populatie si acumularii de datorii foarte mari la plata facturilor de incalzire. De exemplu, la acest moment, compania are de recuperat aproape 13 milioane de lei numai de la clienti, in principal asociatii de proprietari. In incercarea de a primi cat mai mult din aceasta suma, CET cauta firme specializate in recuperari creante si va organiza o licitatie in acest sens. De obicei, prin firme specializate se reuseste recuperarea a circa 30% din total creante, ceea ce in cazul de fata, raportat la cele 13 milioane de lei in discutie, inseamna aproximativ 4 milioane de lei. In 2012 se estima un numar de circa 5.000 abonati casnici inca arondati sistemului public, la acest moment abia daca au mai ramas 3.000 de apartamente.

Joi 21 martie 2013, traditia metalurgiei la Braila se prabuseste, uzina “Laminorul” SA a initiat la Tribunalul Braila procedura insolventei pe Legea speciala 85/2006 actualizata. Instanta a inregistrat cererea speciala a debitorului “Laminorul” privind intrarea in insolventa si a deschis in acest sens dosarul 1233/113/2013. Demersul a fost intemeiat pe prevederile articolului 27 din legea speciala care prevede ca “Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa”, precum si alineatul 5 la acelasi articol unde se mentioneaza ca “Cererea debitorului se va judeca de urgenta, in termen de 5 zile, in camera de consiliu, fara citarea partilor”.

Unitatea si-a cerut singura insolventa considerand ca se afla in situatia in care nu are suficiente fonduri pentru plata datoriilor. Deschiderea procedurii la cererea debitorului este o practica des intalnita in ultimii ani si este considerata a fi o solutie excelenta de protejare impotriva creditorilor, dar si de conservare a patrimoniului debitoarei.

Comentarii

comentariu

About the Author

-