Published On: mar, Feb 19th, 2013

PDL în pragul sinuciderii

Share This
Tags

Până mai ieri, dintre partidele care s-au perindat pe la guvernare, PNŢCD-ul mi se părea a fi campionul prostiei, cel puţin în materie de marketing politic. Astăzi, observ că PDL-ul calcă vârtos pe urmele ţărăniştilor, obiectivul involuntar al democrat-liberalilor părând să fie sinuciderea politică asistată. PDL-ul a făcut grave erori de-a lungul timpului, încă de pe vremea când, sub titulatura PD, a renunţat la serviciile de preşedinte ale lui Petre Roman. În dorinţa lui legitimă de a culege cât mai multe voturi, fostul PD s-a lăsat purtat de promisiunile zvăpăiatului copil de trupă instruit la şcoala de golani a Securităţii ceauşiste, Băsescu Traian. Niciodată n-am izbutit să înţeleg logica după care, în politică, trebuie sacrificată calitatea în favoarea cantităţii. Să te debarasezi de un om de stat ca Petre Roman, pe care să-l înlocuieşti cu un gunoi politic ca Traian B., mi se pare că e imaginea perfectă a amatorismului de care dă dovadă clasa politică românească. În paranteză fie spus, aceeaşi prostie, parţial reparată între timp, a făcut şi PSD-ul atunci când s-a răzbunat pe Adrian Năstase alegându-şi-l pe „prostănacul” de Geoană ca preşedinte. E drept, Geoană n-ar fi reuşit performanţa electorală cu care Băsescu şi-a îmbrobodit turma de fraieri, dar, şi aşa, efectul pierderii unor lideri valoroşi se vede cu ochiul liber atât la PSD, cât şi la PDL. Rămâne întrebarea-cheie – e bine să ai alegători mulţi pe o perioadă limitată ori să ai un număr constant de votanţi care să-ţi asigure succesul politic prin indispensabila ta prezenţă la guvernare în orice majoritate parlamentară?… Mic, dar vivace, UDMR-ul a ştiut să aplice principiul partidului-balama, cel care închide şi deschide uşa spre guvernare oricărui partid sau coaliţie cu rezultat bun în alegeri, dar insuficient pentru a decide majoritatea în parlament. Ceea ce nu pricepe actualul PDL este tristul adevăr că provine dintr-un PD umflat cu pompa de un orgolios profitor care e pe cale să-şi distrugă creaţia. Băsescu Traian întotdeauna şi-a dorit prea mult pentru sine şi tocmai de aceea şi-a târât partidul în aventuri politice extrem de primejdioase. PDL-ul trebuie să se lecuiască de aventurieri cu ambiţii nemăsurate şi cu visuri megalomanice. Trebuie să fii mult prea naiv ca să nu înţelegi de ce egoistul de la Cotroceni o vrea în fruntea democrat-liberalilor pe Udrea Elena, regina mahalagismului şi a cochetăriei deşănţate. Amândoi seamănă perfect cu molima, amândoi au potenţial explozibil distrugător în orice împrejurare care nu-i favorizează, amândoi confundă răutatea cu combativitatea, amândoi fac din frivolitate arma supremă împotriva prosesionalismului de orice fel, amândoi se bălăcesc fericiţi în mediocritatea politică a României de azi şi de mâine, amândoi detestă intelectualii, amândoi dispreţuiesc suveran naţiunea. În fine, se merită din plin unul pe celălalt. Trebuie să fii nebun sau prost de-a dreptul ca, după o catastrofală idilă cu Traian B., să te laşi condus de un Băsescu pe tocuri de cocotă. PDL-ul dovedeşte că n-a înţeles nimic din tragica experienţă a lui Năstase cu prigonitorul lui oficial de la Cotroceni. Salvându-l pe Băsescu în vara lui 2012, PDL-ul şi-a semnat propria condamnare la moarte. Se întreabă cineva din conducerea acestui partid de fraieri ce s-ar fi întâmplat dacă PDL-ul ar fi fost de acord cu cele 7,4 milioane de români care-l urăsc pe şarlatanul de la Cotroceni?… Nu cumva ar fi fost un mod fericit de a-ţi cere iertare în faţa alegătorilor pentru o guvernare vecină cu apocalipsa?… Nu cumva, dezavuându-l pe cel mai detestat dintre români, PDL-ul ar fi câştigat 5-6 procente în plus conform principiului „greşeala recunoscută e pe jumătate iertată”?… Băsescu şi-o doreşte pe coana Lenuţa la butoanele jucăriei lui politice tocmai ca să-şi asigure o continuitate în viaţa  de după plecarea lui de la Cotroceni. Traian B. n-o să mai fie preşedintele României, dar va ieşi din politică doar cu picioarele înainte, asta e sigur. Cine îl vede pe Băsescu în rol de bunicuţ grijuliu cu nepoţii şi cu talonul de pensie visează frumos. Acest catâr de cursă lungă va fi cu atât mai activ în politica naţională cu cât i se va recomanda mai răspicat să-şi vadă liniştit de propriile sale bătrâneţi. Băsescu e o tumoră malignă devastatoare, un carcinom fericit să distrugă tocmai organismul care-l hrăneşte. Prin urmare, ca orice bolnav lovit de autoimunitate, PDL-ul se sinucide lent, dar sigur. Unica lui variantă salvatoare ar fi desprinderea totală şi categorică de Traian B., extirparea cancerului şi tratamentul intensiv de recuperare a sănătăţii politice pierdute. PDL-ul trebuie să înveţe să facă diferenţa între el însuşi şi Băsescu. Dacă nu va reuşi să şteargă din memoria electoratului confuzia între partid şi tartorul de la Cotroceni, PDL-ul o să moară pe mîna lui Băsescu Traian şi a amantei lui politice, Nuţica a lui Cocoş.

MARIUS BEŞCHEA

Comentarii

comentariu

About the Author

-