Published On: lun, Feb 18th, 2013

De la minciuni si promisiuni, realitatea in care traim

Share This
Tags

* Intre politica si senzational am plecat pe strazile din Braila sa vorbim direct cu cetatenii mahniti ce perinda strazile orasului*

In prezent toata lumea stie ca problemele cotidiene depasesc cu mult realizarile si bucuriile. Printre altele, televizorul face parte din viata noastra, unde vedem zilnic o multime de indivizi neingrijiti, fara o tinuta vestimentara decenta, nu lipsesc perlele si dezacordurile gramaticale. De la ei, generatia noua nu invata nimic. De asemenea, legislatia este prea blinda, orice infractor condamnat poate beneficia de reduceri mari ale pedepsei, doar pentru buna purtare, iar apoi iese din inchisoare si face din nou aceleasi fapte. Ne-am integrat printre trecatori si am notat cateva situatii reale cu care se confrunta cetatenii Brailei.

Garila Marcel in varsta de 64 de ani, pensionar: „România se afla, in momentul de fata, undeva la capatul lumii. Nu mai are nici-o sansa să fie cea fost. Ne-am vindut pe doi lei la altii! Braila se mai poate lauda doar cu pavele sau ciment, strazile de alta data sunt pline de masini parcate ilegal care au si distrus toate trotuarele!“. Nicu Vasilache, in varsta de 56 de ani, comerciant: „Toate s-au scumpit si se scumpesc intruna! Nu stiu cum sa ma mai descurc cu banii. Dintr-un salariu de 850 lei, ce sa faci mai intii si din ce sa mai traiesti, dupa ce platesti darile?!“. Merin Sanda in varsta de 39 de ani, somer: „De o jumatate de an caut ceva de lucru si nu gasesc nimic convenabil. Eu sunt femeie muncitoare, nu fug de responsabilitati, imi fac treaba corect, dar nici asa nu mi se ofera ceva concret“. Vasilache Nicu in varsta de 80 de ani, pensionar: „Ar trebui sa se gasesca o solutie sa nu mai dea lumea mincare la caini in fata blocurilor, ca dupa aceea formeaza haite si musca locatarii sau copii“. Mircea Costica in varsta de 66 de ani, pensionar: „Am cancer in stadiu incipient, iar faptul ca stiu asta ma macina teribil. Nu mai suport spitalele mizere si imbulzeala din sectia de oncologie, dar as vrea sa mai traiesc macar 10 ani, sa-mi vad si eu nepotii mari, la casa lor. Nu stiu daca o sa apuc, cu situatia actuala a medicamentelor si a aparaturii invechite din spitale. Ce sa fac si cu ce sa ma tratez, ca sa fie bine“. Ilinca Coman in varsta de 63 de ani, casnica: „Problema mea sunt banii sau, mai bine zis, lipsa acestora. M-am saturat sa tot cer la altii. Stau cu imprumuturi de la o luna la alta“. Manescu Irina in varsta de 48 de ani, profesor de Limba Romana: „Am salariu mic si nu ma mai descurc. Daca n-ar fi meditatiile, din care mai scot un milion sau doua pe luna, nu stiu ce as face. Am rate, baiatul la facultate, dari de platit si un singur salariu… Sa nu mai zic eu cum”. Aceasta este situatia romanilor din nefericire, parca blestemata de birocratie si conducatori incapabili, unde noi trebuie sa suportam consecintele.

Comentarii

comentariu

About the Author

-