Published On: vin, Ian 25th, 2013

Istoricul Ionel Candea: “Rosul apartine Moldovei, galbenul Tarii Romanesti si albastrul Transilvaniei”

Share This
Tags

* Brailenii care au participat la evenimentul dedicat Zilei Unirii au aflat insemnatatea culorilor care se afla pe drapelul Romaniei *

In cadrul manifestatiei organizate cu ocazia Zilei Unirii, care a avut loc in sala de spectacole a Casei Tineretului, profesorul universitar si directorul Muzeului Brailei, Ionel Candea, a evocat semnificatia zilei de 24 ianuarie 1859.

“Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie a fost posibila deoarece la Braila Cuza, revolutionarul de la Iasi, arestat la jumatatea lui martie1848 a putut scapa de la Braila cu ajutorul maselor populare. Din perspectiva europeana, legat de Razboiul Crimeei, retinem urmatoarele lucruri: interesele Angliei la gurile Dunarii, rivalitatea ruso-otomana, alianta dintre Anglia sI Imperiul Otoman. Toate acestea au dus la razboi, care izbucneste deoarece Rusia se credea protectorul bisericii din Palestina, in timp ce existau si altii care pretindeau acest lucru. Inceperea razboiului a dus la ocuparea unor parti din principatele romane. In momentul incheierii razboiului, tinerii revolutionari s-au putut intoarce in tara si au pus la cale Unirea. Divanul Ad-Hoc lamureste dorintele romanilor, si anume unirea intr-un singur stat cu un singur guvern, neutralitatea viitorului stat roman si un guvern reprezentativ ales de popor”, a spus profesorul Ionel Candea.

Celor prezenti Ionel Candea le-a explicat semnificatia drapelului.

“Rosu reprezinta Moldova, steagul lui Stefan cel Mare, galbenul este |ara Romaneasca, steag purtat de Mihai Viteazul in lupta de la Voroslau si albastru reprezinta Transilvania, unde mai mult de 300 de familii de nobili romani au avut scutul albastru”.

* Al. I. Cuza si implicarea sa in Braila *

La 23 februarie 1859, domnitorul, in drum spre Moldova, a facut un popas la Braila, unde a fost primit in onorurile dorobantilor. La statiile de posta din cuprinsul judetului, s-au luat masuri pentru a nu se produce intârzieri. Tot la Braila, a fost adus si firmanul pentru recunoasterea domniei de catre poarta otomana.

La 26 iunie 1864 si 16 octombrie 1864 s-au constituit Consiliul Comunal, respectiv Consiliul Judetean, prin aplicarea prevederilor legii comunale, contribuind la aparitia, ca institutii, a Primariei si Prefecturii. Tot atunci, s-a stabilit ca Gradina Publica din oras sa primeasca numele Alexandru Ioan I. In anul 1863, italianul Cosmo Constanzo Romeo, originar din Palermo, stabilit in Braila, a compus un mars militar cu prilejul sarbatoririi onomasticii domnitorului.

Pentru inzestrarea armatei, locuitorii orasului Braila au contribuit cu suma echivalenta cumpararii a 6 tunuri, fiind cea mai generoasa donatie de acest fel la nivel national. Brailenii au pretuit mult personalitatea lui Cuza si, in anul 1873, când, in urma decesului, au fost aduse in tara ramasitele sale pamântesti, o delegatie de braileni a mers la Ruginoasa, pentru a prezenta un omagiu din partea oamenilor  acestor locuri.

In anii ce au urmat evenimentelor din 1989, in Braila, s-au realizat doua busturi care il reprezinta pe domnitor, cel asezat pe unul din bulevardele orasului, care ii poarta numele, si ce de-al doilea, in fata unitatii scolare “Alexandru Ioan Cuza”. De asemenea, o strada din Braila are denumirea simbolica “Unirii”. In semn de pretuire, unui sat component al comunei Stancuta, i-a fost atribuit numele domnitorului, “Cuza Voda”, iar una dintre comune a primit numele “Unirea”.

Nu numai orasele Iasi si Bucuresti au trait din plin aceste eveniment, Unirea din 1859 având un larg ecou si la Braila. Anii care au trecut au demonstrat abilitatea oamenilor politici ai timpului de a depasi greutatile pe care interesele contradictorii ale marilor puteri le-au pus in calea unirii, Cuza Voda fiind, “ridicat prin vointa a cinci milioane de români pe tronurile reunite ale lui  Stefan cel Mare si Mihai Viteazul”.

Comentarii

comentariu

About the Author

-