Published On: Soare, Dec 16th, 2012

Ghici stenograma mea!

Share This
Tags

De vreo câteva zile încoace, presa şi opinia publică toacă mărunt întâlnirea de taină de la Cotroceni la care au participat, pe lângă amfitrionul locului, Crin Antonescu, Victor Ponta şi Liviu Dragnea. E la mintea cocoşului că Băsescu şi-a creat un scenariu şi un decor cât mai potrivite pentru a lăsa impresia că tot el ţine cârma. După ce s-a jurat că nu-l va mai desemna premier pe Ponta, după ce a făcut o mie de crize de nervi în direct şi la ore de maximă audienţă, după ce a apelat la toate trucurile mârlăneşti de care e în stare un golan îmbătrânit în rele, escrocul de la Cotroceni caută să nu se facă de râsul curcilor călcându-şi pentru a doua oară promisiunea de a nu-i da lui Ponta conducerea guvernului. Mult prea orgolios şi, evident, foarte aproape de capătul drumului ce duce la balamuc, Băsescu încearcă să-şi vândă pielea cât mai scump. A fost învins de alegători, USL-ul i-a dat cu tifla, iar amicii lui din Europa i-au atras atenţia să nu cumva să facă din criza lui de nervi o nouă criză politică. De data asta, impostorul de la Cotroceni nu mai e un animal rănit care-şi atacă instinctual agresorii. Nu, acum nu mai e vorba de o fiară în adevăratul înţeles al cuvântului, ci mai degrabă de un biet şoarece cu vanitatea făcută ferfeniţă. Un şoricel şmecher însă, care se preface îngăduitor cu tigrul tocmai ca să iasă mai puţin şifonat în confruntarea cu propria lui imagine din oglindă. Băsescu a devenit, încetul cu încetul, cel mai aprig adversar al lui însuşi, iar situaţia politică actuală i-a închis toate porţile de ieşire onorabilă. E limpede că la Cotroceni, în fortăreaţa aceea burduşită cu minciuni, s-au spus nişte adevăruri dezagreabile pentru Băsnocchio. E la fel de limpede că nici Băsescu n-a mai încercat să-şi mintă interlocutorii, fie şi numai pentru că Băsescu este preocupat să se mintă pe sine însuşi. Ca să-şi demonstreze că mai are ceva putere, a vrut să joace pe propriul lui teren, ca un suveran care-şi invită vasalii să-i calce pragul. Apoi, ca să-şi ascundă depresia, a oferit pacea în loc s-o ceară, ca un general zdrenţăros care-şi adună galoanele împrăştiate în bătălie înainte de a juca scena generozităţii învinsului faţă de învingători. Băsescu s-a umilit invocând necesitatea revenirii la normalitate, tocmai el, cel mai anormal personaj din peisajul politic românesc. Fără să pară că-şi negociază liniştea, a capitulat în faţa evidenţei amăgindu-se cu ideea în care n-a crezut niciodată – aceea că cel mai deştept cedează. Intoxicat de atâta venin înghiţit, inamicul nr. 1 al românilor a izbutit totuşi un final de Hollywood. Ca să pară învingătorul din întrevederea de la Cotroceni, Băsescu a lăsat să se scurgă către presă zvonul despre această întâlnire secretă. Ştirea, cum era de aşteptat, a inflamat toate mediile antibăsiste, care au şi început să dea cu pietre în USL, acuzându-i pe Ponta, pe Antonescu şi pe Dragnea de slăbiciune nepermisă în faţa duşmanului. De aici şi până la consideraţii privind dispreţul faţă de votul popular din 9 decembrie n-a mai fost decât un pas. Ca să existe şi o dovadă irefutabilă a unei presupuse trădări USL-iste, Băsescu a luat cu el la Bruxelles şi un teanc de hârtii pe care, spre dezgustul tuturor, le-a înmânat ostentativ lui Barroso şi lui Schulz. Gestul deplasat şi teatral al cabotinului de la Cotroceni a fost lovitura sub centură aplicată liderilor USL. Toată lumea presupune că Băsescu a vrut să aducă la cunoştinţa Europei acordul de pace între el şi USL. Nu cred că hârtiile vânturate de Băsescu la Bruxelles conţin un asemenea acord. Dacă totuşi e ceva relevant prin ele, atunci nu poate fi vorba decât de stenogramele întâlnirii de la Cotroceni, indiscret folosite de băsecuristul nostru naţional. Aşa a izbutit Băsescu să-şi îndulcească pelinul înfrângerii – creând în ţară impresia că alţii şi nu el au solicitat pacea, iar la Bruxelles lăsând să se înţeleagă că iniţiativa împăcării cu USL-ul îi aparţine lui în exclusivitate.

MARIUS BEŞCHEA

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-