Published On: joi, Iul 12th, 2012

Copiii cu nevoi speciale si adultii cu dizabilitati se confrunta in continuare cu probleme in ceea ce priveste educatia, potrivit unui nou raport

Share This
Tags

In ciuda angajamentelor asumate de statele membre de a promova educatia favorabila incluziunii, copiii cu nevoi educationale speciale si adultii cu dizabilitati continua sa se confrunte cu probleme, conform unui nou raport publicat de Comisia Europeana. Multi sunt plasati in institutii segregate, iar cei din institutiile educationale normale primesc adesea un sprijin necorespunzator, afirma raportul. Acesta invita statele membre sa depuna eforturi mai serioase pentru a dezvolta sisteme de educatie favorabile incluziunii si pentru a inlatura obstacolele cu care se confrunta grupurile vulnerabile in ceea ce priveste participarea si succesul in educatie, formare si ocuparea fortei de munca.

„Trebuie sa ne intensificam eforturile de a oferi politici educationale favorabile incluziunii finantate adecvat, daca dorim sa imbunatatim vietile copiilor cu nevoi educationale speciale si ale adultilor cu dizabilitati. Este momentul sa ne respectam angajamentele asumate. Educatia favorabila incluziunii nu este o optiune extra; este o necesitate de baza. Trebuie sa ii asezam pe cei mai vulnerabili in centrul actiunilor noastre de a obtine o viata mai buna pentru toti”, a declarat Androulla Vassiliou, comisar european pentru educatie, cultura, multilingvism si tineret.

Aproximativ 45 de milioane de cetateni ai UE de varsta activa au o dizabilitate si 15 milioane de copii au nevoi educationale speciale. Raportul arata ca, in unele cazuri, acestia sunt privati complet de oportunitati educationale, precum si de ocupare a unui loc de munca. Copiii cu nevoi educationale speciale parasesc frecvent scoala fara calificari sau slab calificati, inainte de trecerea la o formare specializata care poate, in unele cazuri, mai curand sa le afecteze perspectivele profesionale, decat sa le extinda. Persoanele cu dizabilitati sau cu nevoi educationale speciale au mai mari sanse sa fie someri sau inactivi din punct de vedere economic, si chiar cei care au un relativ succes pe piata locurilor de munca adesea castiga mai putin decat omologii lor fara dizabilitati, afirma raportul.

In toate statele membre, copiii defavorizati (in special baietii) din minoritatea etnica roma si din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt suprareprezentati in scolile pentru copii cu nevoi speciale. Raportul pune problema daca sistemele educationale speciale nu sporesc cumva izolarea elevilor care sunt deja marginalizati din punct de vedere social, reducandu-le mai degraba decat imbunatatindu-le sansele in viata. Cercetarile sugereaza ca acesti copii ar putea fi inscrisi la scolile normale daca s-ar investi mai mult in dezvoltarea competentelor lor lingvistice si daca ar exista o mai mare sensibilitate la diferentele culturale.

De asemenea, raportul evidentiaza diferente mari intre statele membre in ceea ce priveste modul in care sunt identificati copiii cu nevoi speciale, precum si in ceea ce priveste plasarea lor in scoli normale sau speciale. De exemplu, in Flandra (Belgia) 5,2% dintre elevii cu nevoi speciale se afla in scoli speciale segregate, in timp ce in Italia procentul este doar de 0,01%. Raportul sugereaza ca mai sunt multe de facut pentru armonizarea definitiilor si imbunatatirea colectarii datelor pentru a permite tarilor sa isi compare mai eficient abordarile si sa invete reciproc din experienta acumulata.

Raportul „Educatie si dizabilitati/nevoi speciale – politici si practici in materie de educatie, formare si ocupare a fortei de munca pentru studentii cu dizabilitati si nevoi educationale speciale in UE”, a fost elaborat pentru Comisia Europeana de NESSE (reteaua independenta de experti in stiinte sociale ale educatiei si formarii).

Chiar daca elevii cu deficiente profunde pot fi dificil de inclus in medii normale de invatamant sau ar putea fi mai bine ingrijiti in medii separate, exista din ce in ce mai multe dovezi ca un numar foarte mare de studenti cu dizabilitati/nevoi educationale speciale pot fi integrati in sistemul normal de invatamant si ca o educatie de calitate favorabila incluziunii este buna pentru toti cursantii.

Desi orientarea catre sisteme educationale mai favorabile incluziunii este de o importanta vitala, educatia profesorilor si dezvoltarea profesionala continua nu au fost intotdeauna organizate pe principii favorabile incluziunii.

In plus fata de profesori, profesorii de sprijin in invatare si asistentii la clasa joaca un rol vital in buna functionare in practica a incluziunii; in unele tari europene, programele scolare sunt standardizate si inflexibile, ceea ce face ca incluziunea copiilor cu dizabilitati sa fie dificila. Practicile de repetare a anului submineaza si ele principiile de incluziune.

Persoanele cu dizabilitati au mai putine sanse sa progreseze in invatamantul superior decat persoanele fara dizabilitati; persoanele cu dizabilitati care obtin calificari de invatamant superior se confrunta si ele cu dezavantaje pe piata muncii, dar au mult mai multe sanse de angajare decat persoanele cu dizabilitati mai slab calificate; nu exista date comparative paneuropene privind numarul studentilor cu dizabilitati in invatamantul superior, sau privind tipurile de dizabilitati si rezultatele celor care urmeaza invatamantul superior; lipsesc datele fiabile si actualizate privind numarul de persoane cu dizabilitati care ocupa un loc de munca in diferite tari din UE; pensiile de invaliditate amelioreaza riscul saraciei si al excluziunii sociale, dar au toate sansele sa fie reduse din cauza limitarii actuale a cheltuielilor publice in intreaga Europa.

Aranjamentele de „flexisecuritate” sunt utile pentru a permite persoanelor cu dizabilitati sa lucreze cu norma partiala fara sa isi piarda beneficiile in intregime.

Exista o convergenta considerabila a politicilor privind dizabilitatile si cele de ocupare a fortei de munca din intreaga Europa, majoritatea tarilor adoptand masuri similare de asistenta pentru ocuparea unui loc de munca. Cu toate acestea, sprijinul pentru gasirea unui loc de munca si programele de reabilitare profesionala difera in ceea ce priveste eficacitatea in a introduce persoanele cu dizabilitati pe piata fortei de munca sau in a le ajuta sa isi pastreze locul de munca daca sunt debilitate in timp ce muncesc.

S-au pus deja in practica mai multe initiative ale UE pentru consolidarea invatamantului pentru persoane cu nevoi speciale.

Cadrul strategic al UE pentru cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale („ET 2020”) incurajeaza statele membre sa asigure integrarea cu succes a tuturor celor care invata, inclusiv a celor cu nevoi speciale. Concluziile Consiliului din mai 2010 privind dimensiunea sociala a educatiei si a formarii profesionale au intarit acest mesaj.

In ultimul trimestru din 2012, Comisia va publica un document de lucru privind echitatea in educatie si formare profesionala. Aceasta va include un capitol privind educatia favorabila incluziunii cu exemple de politici de succes si de cele mai bune practici.

Comisia Europeana sprijina financiar Agentia Europeana pentru Dezvoltarea Educatiei Speciale. Activitatea agentiei imbunatateste cunostintele privind educatia favorabila incluziunii si promoveaza cooperarea transnationala si schimbul de cunostinte in acest domeniu.

Comentarii

comentariu

About the Author

-