Published On: mar, Iul 24th, 2012

Când vulturul e o biată găină

Share This
Tags

Eram sigur că odată şi-odată va veni vremea să afirm, negru pe alb, că Băsescu Traian e un fricos, fiindcă, după câte ştiu, lipsa de curaj face casă bună cu şmecheria. Şi una, şi cealaltă sunt trăsături definitorii ale farsorilor. Iată un nou motiv pentru a accepta să ne debarasăm de un preşedinte mic, mic de tot, care fuge de popor ca diavolul de tămâie. Când s-a convins că scrutinul de la referendum nu-i va aduce mai mult de 30-35% din voturile populaţiei, lui Băsescu i s-au înecat corăbiile, altele decât cele pe care le-a făcut el să dispară. Cu aproape 70% ostilitate făţişă în ziua referendumului, Suspendatul ar risca să intre în istorie ca întâiul preşedinte demis de popor. O povară ruşinoasă, pentru eternitate, nu-i aşa, Băsescule? Şi, mai ales, o cicatrice urâtă pe orgoliul tău nemăsurat, nu-i aşa, farsorule? Mă încearcă un vag sentiment de compasiune pentru cei ce au văzut în Băsescu personificarea bărbăţiei politice, imaginea temerităţii înseşi. Fostul marinar i-a dus de nas pe mulţi români, poate pe prea mulţi, apelând la facila mască a cuceritorului înconjurat servil de instituţii de forţă, mijloace de propagandă, parveniţi cu averi fabuloase, femei mai mult sau mai puţin fatale, intelectuali mai mult sau mai puţin autentici, tineri mai mult sau mai puţin educaţi la şcoala pierzaniei. Toată această curte i-a dat impresia că ar putea să fie rege într-o ţară ostilă monarhiei. Ideea total falsă pe care şi-a creat-o despre el însuşi l-a încărcat cu un surplus de energie extrem de dăunător pentru democraţie. A închis toate gurile ca să vorbească numai el despre cum se guvernează un stat. A astupat toate urechile ca să nu-i fie remarcate stridenţele politice. I-a legat pe toţi la ochi ca să nu mai vadă nimeni în afară de el strălucirea propriei lui incompetenţe. Acest comportament îi trăda frica, dar prea puţini au înţeles asta. Mai toţi l-au crezut un curajos veritabil, fără să se gândească o clipă că la mijloc era doar bravadă. Băsescu Traian ne sfida ascunzându-şi laşitatea, probabil că i-a plăcut întotdeauna rolul de Chior-Împărat în Ţara Orbilor.

Am înţeles că Băsescu nu e nici pe departe aşa cum pretinde atunci când am aflat că, după întâia lui suspendare, lingea pragurile ambasadei SUA la Bucureşti, în căutare de susţinători externi. De aceea nici nu m-a mirat repetarea acestui gest, la nivel european, cu ocazia celei de-a doua suspendări. A-ţi căuta sprijin la străini nu înseamnă a te înstrăina? Nu e ăsta un gest de laşitate absolută? Dacă simţi că ţi s-a făcut o nedreptate, îţi cauţi dreptatea la tine acasă, nu zbieri ca din gură de şarpe ca să se-audă peste mări şi ţări că eşti o victimă a infamiei. Dar lui Băsescu Traian, un om lipsit de onoare, nu-i sună deloc fals apelul la un arbitraj străin. Păi cum aşa, să-l nedreptăţească pe el tocmai propriul lui popor?! Să-l cheme la judecată tocmai propriul lui popor? Decât să dea piept cu propriul lui popor, mai bine să-şi provoace slugile la o partidă de absenteism şi, în felul ăsta, judecata se amână cu încă doi ani. Doi ani în care să se răzbune pe toţi şi pe toate, chiar şi cu preţul dispreţului pe care şi mai mulţi i-l vor arăta la sfârşitul mandatului. Ceea ce mă miră însă este nu atitudinea de poltron a lui Băsescu Traian, ci eroarea pe care sunt gata s-o comită puţinii lui susţinători. Nu mă refer la josnicii lui slugoi, ci la naivii oameni care vor să-şi apere idolul ascunzându-l sub fuste. Ăsta vă e viteazul cavaler? Ăsta să fie curajosul justiţiar pe care-l urmaţi cu ochii închişi? Laşitatea lui de a nu veni la întâlnirea cu poporul nu vă spune nimic? Nu cumva se ascunde sub fustele admiratorilor ca să scape nu numai de judecata poporului, ci şi de judecata justiţiei? Nu cumva admiratorii lui Băsescu Traian sunt la fel de laşi ca şi idolul lor? Nu cumva tuturor românilor care vor sta acasă, la ordin, pe tot parcursul zilei referendumului, ar trebui să li se facă dosare penal-morale pentru favorizarea infractorului?

Există şi o a treia categorie de români, pe lângă slugoii cumpăraţi şi admiratorii sinceri din tabăra băsistă – nehotărâţii sau nealiniaţii. Mor de curiozitate să văd ce vor face în ziua judecăţii lui Băsescu Traian. Nefiind admiratorii lui, le va veni greu să facă ceea ce au de gând băsiştii, adică să ignore scrutinul. Dacă rămân pasivi şi preferă să nu-şi exprime votul, înseamnă că-l ajută pe Băsescu. Să voteze pentru Băsescu ar însemna că votează împotriva lui Băsescu, fiindcă s-ar putea ca prezenţa lor la referendum să-i fie fatală Suspendatului. Să voteze împotriva lui Băsescu înseamnă să ridice semnificativ procentele în favoarea demiterii Suspendatului. Concluzia?… Dacă nehotărâţii vin la vot, Băsescu Traian poate să-şi pregătească uniforma de căpitan de cursă lungă şi s-o şteargă pe mare până nu-l ajunge din urmă lungul braţ al legii. Că doar ce altceva să mai facă o găină care şi-a ratat cariera de vultur!!

Marius Beşchea

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-