Published On: lun, Apr 9th, 2012

Saptamana Patimilor – rastimpul dinaintea miracolului Invierii

Share This
Tags

Anul bisericesc sau liturgic, cu randuielile sale bine stabilite, cu sarbatorile, posturile, pomenirile mortilor si alte momente importante din cursul sau, urmareste sa mentina prezenta si vie in trairea credinciosilor amintirea vietii Mantuitorului Hristos, a sfintilor si a evenimentelor importante din istoria mantuirii noastre.

Aceasta saptamana se deosebeste de toate celelalte perioade ale anului bisericesc prin cateva caracteristici liturgice, care ii confera o nota de sobrietate si maretie in acelasi timp, de tristete, dar si de bucurie, de pocainta si de nadejde in Invierea Mantuitorului. In aceasta perioada se retraia amintirea plina de dramatism a patimilor Mantuitorului Iisus Hristos care lasa sa se intrevada in orice moment bucuria si lumina Invierii.

Saptamana Patimilor face parte din perioada foarte insemnata a anului bisericesc, aceea a Triodului, care este vreme de pocainta si de indreptare duhovniceasca, marcata din plin de Postul Pastelui sau al Paresemilor, Postul cel Mare sau Postul prin excelenta. Ea incheie aceasta vreme de pregatire sufleteasca pentru intampinarea cu cuviinta a celei mai mari sarbatori crestine, Invierea Mantuitorului. In cadrul acestui post, Saptamana Patimilor, a avut intotdeauna o caracteristica si o pozitie speciala.

De aceea s-a vorbit in literatura teologica de Pastele Crucii, iar aceasta saptamana s-a numit chiar Saptamana Pastilor. De altfel, chiar Pastele la inceput era sarbatoarea prin care se comemora Cina cea de Taina, Patimile si Invierea Domnului, intre ele fiind o legatura indestructibila. Nu putem sa separam Pastele de Patimi, iar Patimile nu se inteleg fara perspectiva Invierii.

Cu vremea insa, saptamana Patimilor a fost inclusa in cele sapte saptamani de post care preced Invierea, ramanand insa cea mai insemnata perioada a acestui post. De aici si denumirea cu care ea este cunoscuta in viata credinciotilor, si anume de Saptamana Mare.

Ceea ce marcheaza in primul rand aceasta saptamana este modul in care se posteste. Conform randuielilor canonice traditionale, in aceasta saptamana in primele trei zile: luni, marti si miercuri ca si ultimele zile, vineri si sambata, se ajuneaza pana spre seara, cand se poate manca putina paine si se bea apa. Ziua de joi este o zi obisnuita de post, se mananca o data pe zi, seara, hrana uscata. Cu gandul la Patimile Mantuitorului, crestinul intelege ca este momentul ca si el sa faca aceasta jertfa a postului pentru ca bucuria Invierii sa fie pe masura sacrificiului facut.

In al doilea rand, Saptamana Patimilor este vreme de adanca si rodnica pocainta si de pregatire pentru a-L primi pe Iisus Hristos in Sfanta impartasanie.

Este perioada in care se impartasesc cei mai multi credinciosi. In fiecare zi Biserica ne infatiseaza evenimente si momente din istoria sfanta a mantuirii, din Vechiul si Noul Testament care ne aduc aminte de faptele vrednice de pocainta si de datoria de a veghea permanent pentru ca sa putem lua parte cu Mantuitorul la imparatia Sa.

La acestea contribuie in mare masura ceremoniile si procesiunile cu totul specifice ale acestei saptamani intre care citirea solemna a evangheliilor Patimilor, scoaterea Sfintei Cruci in mijlocul bisericii, la denia de vineri, scoaterea Sfantului Epitaf la vecernia din sambata mare si mai ales cantarea Prohodului si inconjurarea Bisericii cu Sfantul Epitaf, la denia de sambata.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-