Published On: mie, Mar 7th, 2012

Tradare?! Primesc, dar sa stim si noi!

Share This
Tags

Suntem in plin Caragiale. Suntem in plina comedie, ori, mai degraba, in plina comedie absurda. Tradarea, imbracata in haine de duminica este la ordinea zilei.

Nimeni nu se mai fereste, totul se face pe fata, fara scrupule, fara rusine, fara jena. Orice tradator are scuzele lui. De fapt, nu scuze, nici justificari, mai degraba niste explicatii de adormit copiii in leagan. Vor sa te faca sa crezi, nici mai mult, nici mai putin ca gestul lor, incadrat, cu brio, la categoria de tradare ordinara, nu este altceva dec@t o treaba fireasca, culmea, fara de care lumea intreaga s-ar opri naibii in loc.

Vreau sa ma destainui! Vreau sa va spun ca am inscris un nou nume pe lista cea neagra a marilor dezamagiri post-decembriste. Istoriceste vorbind, ne amintim de sperantele puse, spre exemplu, in Iliescu, ori in Petre Roman. Acest din urma, om de carte, vorbitor fluent de franceza, intelectual rasat da impresia omului providential, deschizator de noi orizonturi, fauritorul de societate sociala, aducatorul de beneficii populare nesperate pe timpul cizmarului. Toate pana s-a dus in Franta si, in limba lui Voltaire a negociat cumpararea de avioane. Mai incoace, ne-am dat seama ca, de regula, in lumea capitalista, asemenea afaceri se incheie pe baza unor comisioane grase pentru semnatorul de contracte. Prima si cea mai mare dezamagire, prima si cea mai mare tradare de incredere.

Au mai urmat alde Ciorbea, Constantinescu, Radu Vasile, Irsarescu, Boc si altii ca ei, fiecare cu doza lui de dezamagire, fiecare cu tradarea lui de interes national si individual.

Cinstit sa fiu, tradarea mi-a intrat, cum s-ar zice, in sentimentele repetate cotidian. Nu ma mai mir, daca grupul intreg de parlamentari alesi pe listele unui partid dau bir cu fugitii, ii doare in cot ca electoratul lor i-a votat pe c@nd impartaseau o anume doctrina, sustineau anume programe de guvernare. Nici nu le pasa! Prostii sa voteze ca ei se duc unde li se pare locul mai caldut, bistarii mai numerosi.

Dar, drept sa va spun, chiar la una ca asta nu m-am asteptat. Om crezut cu cea mai dreapta coloana verticala, om cu un discurs echilibrat, om diplomat si cu tinuta si in vorbe si in atitudine, bun cunoscator de psihologii umane, un critic avizat al guvernarii actuale, el insusi avizat cu invective jignitoare de tartorul cel mare, aliniat de-o parere, in  opozitia unita, face cel mai urat gest cu putinta, da mana cu dusmanul.

Apoi daca nici asta nu se cheama tradare atunci nu mai stiu care poate fi!

Jenica Chiriac

Comentarii

comentariu

About the Author

-