Published On: lun, Feb 6th, 2012

Minti intortocheate

Share This
Tags

Nu stiu cum altfel pot fi etichetate mintile unor confrati atunci cand fac din alb, negru si din negru, alb.

Mi-a fost dat sa vad (si sa aud) personagii importante ale vietii publice care sustineau, cu argumente, convigator, o anume idee. Si o faceau in toate iesirile lor, incat dadeau impresia unor convigeri nestramutate. Si iata cum timpul trecea asa cum trece el, implacabil, si acelasi personagiu apare cu niste idei, conceptii, afirmatii cotite zdravan pe alta directie, de cele mai multe ori cam cu 180 de grade fata de primele asa-zise convingeri.

In atare situatii, stai si te intrebi, cand a spus adevarul (ma rog, adevarul lui), prima data ori a doua?

Este momentul sa fac o anume precizare. Doresc sa se inteleaga limpede ca nu pledez aici pentru inchistare, pentru fixism de idei. Ar fi daunator! Accept ca anumite conceptii, pareri despre o problema ori alta, se mai pot si modifica, de regula atunci cand apar elemente noi necunoscute inainte. Sa renunti la o idee cand se dovedeste a fi fost gresita dupa criteriile personale este chiar o dovada de curaj, de responsabilitate.

Nu afecteaza taria de caracter. Dovedeste, o data in plus, capacitatea de autoanaliza, de recunoastere deschisa a faptului ca ai gresit in aprecieri, ca te-ai lasat influentat de anumite prejudecati.

Modul acesta de a-ti schimba parerile, afirmatiile sustinute de o noua argumentare, recunoasterea greselilor, sunt dovezi de flexibilitate a gandirii, aplicatii practice ale gandirii divergente.

Revenind, condamn intoarcerea cu 180 de grade doar din motivetii de oportunitate, de manipulare a constiintelor altora. Spre exemplificare, ma refer la o personalitate publica, parlamentar (nu-i dau numele!) care, avand numeroase aparitii publice, se dadea , – realmente, – de ceasul mortii de grija pensionarilor. Convingea, in vorbe, de intreaga sa empatie fata de nevoile si asteptarile varstei a treia.

Plangea, cu lacrimi de crocodil, de mila saracilor pensionari. Si s-a intamplat ca partidul din care facea parte celebrul personaj a ajuns la putere. Acum, alta faina se macina la moara! Vechile conceptii au fost aruncate, fara scrupule, peste bord. Nu mai plangea cu lacrimi de crocodil. Din contra! Pai, asa ne-a fost vorba?! Unde-s argumentele? Unde-i empatia?

Jenica Chiriac

Comentarii

comentariu

About the Author

-