Published On: mie, Feb 29th, 2012

Martisorul – traditii si semnificatii

Share This
Tags

Traditia martisorului de 1 martie, desi controversata, este legata in mod invariabil de soarele care isi recapata fortele si recheama natura la viata odata cu sosirea primaverii.

Martisoarele erau purtate pana cand primavara isi confirma cu adevarat sosirea-i statornica, adica pana in perioada imediat anterioara sau simultana infloririi pomilor, pana in ziua cand era vazut pe cer cel dintai stol de berze sau pana in ziua de Macinici (9 martie), Florii, Armindeni sau Paste.

Luna Martie si numele de martisor ( sau martisug ori mart) sunt asociate in mod direct cu zeul roman Marte. Potrivit calendarului roman, 1 Martie era intaia zi a noului an, o zi dedicata festivalului “Matronalia”, in cadrul caruia era celebrat Marte, zeul razboiului, dar si al agriculturii, naturii si primaverii.

In Imperiul Roman, “Idele lui Marte”, celebrate catre finalul iernii, erau considerate vremea propice inceperii campaniilor razboinice. Pornind de la acest context, s-a considerat ca rosul snurului martisorului semnifica vitalitatea, iar albul victoria, innoirea sau purificarea.

Simbolicele culori alb si rosu erau prezente, in traditia romaneasca, in podoabele primului plug dat la arat, ale celor dintai oi intrate in stana, dar si la ceremoniile nasterii, nuntii si inmormantarii din unele regiuni oltenesti.

Intr-o alta interpretare, rosul semnificand viata, este un insemn al femeii, iar albul, infatisand limpezimea ori luciditatea, este un simbol al barbatului. In acest fel, snurul martisorului ar putea reprezenta impletirea si intrepatrunderea creatoare a principiului feminin si al celui masculin.

Se pare ca, initial, snurul martisorului, numit “funia anului” si alcatuit din fire de lana rasucite albe si negre, reprezenta cele 365 de zile ale anului. Funia anului avea darul de a asigura legatura si continuitatea dintre vara si iarna, albul si negrul reprezentand opozitia si unirea contrariilor lumina-intuneric, fertilitate-sterilitate, viata-moarte sau bine-rau.

Daca romanii obisnuiau sa aseze la gatul copiilor lor un talisman de deochi, avand o forma circulara ce semnifica soarele, in mod asemanator, in vechimea romaneasca, mamele puneau martisorul (alcatuit din snurul bicolor alb cu rosu, de care era agatata o moneda de aur ori argint) la gatul, piciorul sau mana copiilor.

Fetele de la tara obisnuiau sa foloseasca banutul de la martisor pentru a cumpara branza ori cas si vin rosu, astfel incat sa fie tot anul albe la fata si cu buzele rosii.

Avand la origine rolul de a proteja impotriva deochiului, frigurilor sau bolilor in general, martisorul a capatat in timp si functia de talisman norocos, aducator de sanatate, iubire sau bunastare.

Simbolurile si semnificatia martisoarelor

Odata cu raspandirea obiceiului martisorului in cadrul citadin, banutul originar a inceput sa fie inlocuit cu figuri sau simboluri auspicioase ori norocoase, mai mult sau mai putin traditionale. Cheia este un simbol norocos semnificand posibilitatea de a-ti gasi calea catre succes sau implinirea idealurilor. Un insemn cuprinzand trei chei se spune ca are darul de a deschide usile catre bogatie, sanatate si avere.

Un insemn constand in doua chei incrucisate, una de aur si cealalta de argint, este o emblema papala a autoritatii, semnificand “cheile catre imparatia cerurilor”.

Cosarul, considerat un personaj norocos in Romania, inglobeaza o simbolistica asemanatoare si in restul Europei. In Germania, o figurina reprezentand un cosar era un simbol al norocului si un cadou popular cu ocazia anului nou. In Marea Britanie, mireasa era considerata norocoasa daca avea ocazia sa vada un cosar in ziua nuntii ei.

Gargarita este un simbol norocos, dar si un insemn al maternitatii, fertilitatii si mamei-pamant.

Se spune ca, pentru a avea intru totul parte de sansa in viata, atunci cand gasesti o potcoava trebuie sa o arunci in spate, peste umar sau sa o asezi pe un perete al casei tale. Potcoava este un simbol stravechi utilizat in apararea contra ochiului rau sau deochiului. In occident, exista credinta ca, pentru a-si indeplini eficient functia norocoasa, potcoava trebuia sa fie asezata cu deschiderea in sus (asemeni unui vas in care este continut “elixirul” norocului).

Potrivit legendei, steaua este un simbol geometric considerat de catre Pitagora a reprezenta perfectiunea. In Evul Mediu era populara Steaua Vrajitorului, un simbol al misterelor universului.

Denumirea de “stea norocoasa” provine din antichitate, cand se considera ca norocul oamenilor este scris in stele.

Simbol recunoscut al norocului, trifoiul cu patru foi inglobeaza o semnificatie aparte pentru fiecare frunza : faima, dragoste, bogatie, sanatate. Potrivit superstitiilor, daca porti asupra ta un trifoi cu patru foi, cel pe care il iubesti va veni la tine sau vei fi aparat de spiritele rele; daca il visezi, vei fi fericit toata viata.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-