Published On: vin, Feb 10th, 2012

Kim Peek – omul cu memorie de elefant

Share This
Tags

Kim Peek s-a nascut pe 11 noiembrie 1951. La nastere avea un cap de dimensiuni neobisnuit de mari. Creierul sau special este “vinovat” atat pentru memoria uluitoare, cat si pentru problemele evidente ale lui Kim: mergea in lateral, nu reusea sa se incheie singur la nasturi, iar matematica elementara era prea dificila pentru el.

Ii lipsea o parte a creierului numita corpus collosum, tesut nervos ce uneste cele doua emisfere cerebrale. Dar aceasta componenta poate lipsi la unii oameni fara ca acestia sa arate vreun semn de anormalitate. Kim nu era autist, dar avea reale probleme de comunicare cu ceilalti.

Kim si-a folosit memoria pentru a acumula cunostinte din diverse domenii, ca: istoria SUA si a lumii, sport, filme, geografie, istoria bisericii si studii biblice, literatura (unul dintre preferati era Shakespeare) si muzica. Stia prefixele telefonice si codurile postale americane fara greseala.

Cunostea toate conexiunile rutiere ale Americii si putea face legatura intre oricare doua localitati americane cu o acuratete demna de programele moderne dedicate stabilirii rutelor optime.

Putea identifica mii de opere muzicale, stia cand au fost compuse, de catre cine, cand au fost pentru prima oara puse in scena. In anul 2002 Kim Peek a intalnit-o pe April Greenan, director al Centrului de muzica McKay si profesor de muzica la Universitatea din Utah.

Cu ajutorul ei, Kim a inceput sa cante la pian. Putea identifica timbrul oricarui instrument auzit, iar intelegerea stilului in fiecare opera auzita il ajuta sa identifice autorul operei, chiar daca nu o mai auzise niciodata, deducandu-l exclusiv pe baza stilului comun fiecarui compozitor. Pe de alta parte, era capabil sa reproduca impecabil o piesa pe care o auzise o singura data cu 40 de ani urma.

In anul 1988 Kim Peek a fost testat din punct de vedere al coeficientului de inteligenta (IQ). Scorul acestuia a fost de doar 87 de puncte, dar rezultatele sale au diferit foarte mult de la un subtest la altul, aratand ca testul de inteligenta nu poate surprinde o personalitate atat de diferita cum era cea a lui Kim.

Pe de alta parte, lunga dezbatere privind superioritatea teoriei inteligentelor multiple (teorie care spune ca exista mai multe inteligente, nu doar cea logico-matematica, indeobste cuantificata la testele traditionale de masurare a IQ-ului, ci si inteligenta muzicala, inteligenta spatiala, inteligenta verbala, inteligenta emotionala, inteligenta motrice etc.) fata de teoria clasica pare sa dea castig de cauza primei teorii.

Comentarii

comentariu

About the Author

-