Published On: mar, Feb 14th, 2012

Certaretii Apocalipsei

Share This
Tags

Nu-mi place sa vad cum conducatorii isi cearta propriul popor. Eu am invatat un lucru din politica si m-am straduit sa-l aplic, atunci cand am avut prilejul sa ma numar printre guvernantii acestei tari: sa nu dai niciodata vina pe popor. E ca si cum un actor, atunci cand nu este aplaudat, in loc sa-si recunoasca lipsa de talent, da vina pe public.

Nu trebuie sa idealizam poporul roman. Ca oricare altul, este si el suma organica a generatiilor anterioare. Duce nostalgia vietilor sale netraite, din cauza razboaielor si dictaturilor, are temerile si frustrarile sale, rezistenta la schimbare si slabiciunile in fata ispitelor, ce vin din atata saracie. Poate ca, din toate  aceste motive, poporul roman nu-si proiecteaza intotdeauna sperantele in a dobandi ceva nou, cat, adesea, in a nu pierde putinul pe care il are. Si tocmai  de aceea, poate mai mult ca alte popoare, simte nevoia unor calauze si isi pune, uneori hazardat, nadejdea in ele.

De aceea e cu atat mai dureros cand calauzele, in loc sa arate drumul, cu pricepere, isi cearta calauzitii ca nu stiu, ei insisi, calea. Am avut un erou national care spunea despre conducatori ca sunt tagma jefuitorilor. Noi avem, astazi, conducatori care spun despre romani ca sunt tagma nestiutorilor. A lenesilor. A celor care intra in Apocalipsa, in loc sa dea cu lopata zapada la o parte. Desi, pana una alta, Guvernul se sustine prin impozitele pe care le platesc lenesii si apocalipticii acestia.

Presedintele i-a certat, in ultimii ani, pe romani in fel si chip. Nu cred sa fi existat in istoria romanilor un conducator care sa fi fost atat de ingaduitor cu sine si atat de dojenitor cu ceilalti. Un conducator care pana si atunci cand, vazand ca nu mai are pe unde scoate camasa, isi cerea scuze, o facea in sila si dispret fata de cei carora le datora scuzele acelea, de parca insultatii erau de vina ca au inspirat insultele respective.

Nici nu s-a instalat bine acest guvern ca a si devenit junghiul de care tusea avea nevoie, ca sa faca perechea potrivita. Primul ministru cearta pe romani ca sunt lenesi ca nu ies la zapada. Pacat ca niciun jurnalist nu l-a intrebat in clipa aceea de cate ori el insusi a iesit la zapada pana atunci. Ministrul de interne  cearta prefectii si presedintii Consiliilor judetene. Pe acesta din urma ii previne sa „nu-i prinda” la televizor, de parca presedintii consiliilor respective ar fi fost subalternii lui. Si ne cearta ca vedem apocalipse acolo unde ele nu sunt. Nu stiu exact care e definitia apocalipsei, in viziunea ministrului de interne, in ceea ce cunoastem noi apocalipsa inseamna, in greaca, revelatie. In ce priveste acest Guvern, daca o va tine tot asa, probabil ca revelatiile cu gust amar li se vor arata romaniilor chiar mai repede decat trambitele Ierihonului si caderea celei de-a saptea peceti.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-