Published On: mar, Feb 28th, 2012

A reusi ca om

Share This
Tags

Cateodata iti retine atentia o vorba de duh, o replica devenita celebra, judecata avand destinul unei axiome. Intr-un film, altminteri de usuratate a actiunii, pe tema politista, un negru, actor-dansator de cabaret este retinut de politie, ca suspect principal intr-o crima.

Are loc o discutie intre sotia si acest invinuit inocent. Desi nu mai sunt la prima tinerete, desi anii le-au turnat in plete ninsori de incaruntire, te impresioneaza duiosia, increderea, respectul, dragostea in cele din urma, care anima acest cuplu napastuit acum pe nedrept.

Sotul face declaratii de iubire, incearca sa nege crima ce i se pune in carca. Sotia nu are nevoie de asigurari, ea isi cunoaste partenerul de viata, ii stie toate resorturile sufletesti, toate reactiile posibile, stie aprioric incapacitatea acestuia de a faptui o crima indiferent de circumstante.

Si acum vine replica celebra, “tu te-ai realizat, ai reusit profesional, dar si ca om”. Nu vad, pe moment, o alta declaratie de incredere mai frumoasa, mai adevarata. Auziti dumneavoastra, stie, este convinsa ca omul ei s-a realizat, a reusit in viata “ca om”!

Profesional, inseamna calitati, abilitati, competente ce-i dau dreptul la obtinerea de rezultate optime. Pentru un dansator de step dintr-un cabaret, realizarea in profesiune inseamna obtinerea succeselor de public si de scena, inseamna dansul fara cusur si fara sincope, inseamna arta scenica adevarata si emotionanta pentru spectatori.

Partea cea mai interesanta, insa, este aceea cu realizarea “ca om”. De altminteri, si sotia negresa i-a atribuit un rol aparte in discursul sau, – nu pentru succesele profesionale ale sotului sau era nevoie de asigurari, in contextul dat, cat de recunoasterea calitatilor umane, cinstea, corectitudinea, respectul fata de viata, credinta, altruismul, sinceritatea, intr-un cuvant omenia. De toate acestea, si inca multe altele, se simtea nevoia atunci cand ploua a vina de omucidere.

Concluzionez, cu destula amaraciune in suflet, ca exact de aceste calitati umane n-au dat dovada cei chemati sa se ocupe, pe banii nostri ai tuturor, de sanatatea publica, de asigurarea medicamentelor pentru bolile cronice de care sufera o buna seama dintre confratii nostri.

Dar, spune o vorba (care nu-mi place!), de unde nu este, nici Dumnezeu nu cere!

Jenica Chiriac

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-