Published On: mar, Ian 3rd, 2012

PDL in 2011 – multe strategii, putine rezultate

Share This
Tags

* Revizuirea Constitutiei, regionalizarea, Miscarea Populara si remanierea guvernamentala – strategii ale lui Traian Basescu si PDL pentru castigarea viitoarelor alegeri – nu au avut finalitate in 2011, din cauza nemultumirilor interne sau a partenerilor de coalitie, in principal a UDMR

Presedintele Traian Basescu a trasat mai multe obiective care ar fi trebuit puse in practica de conducerea PDL pentru a obtine inca o data guvernarea in 2012, insa acestea nu au fost duse pana la capat.

La inceputul anului, PDL a fost concentrat pe lupta interna pentru castigarea sefiei partidului, la Congresul din mai. Au fost framantari, pozitionari si repozitionari de tabere in partid, unii si-au declarat sustinerea pentru Emil Boc, altii pentru Vasile Blaga, pe atunci secretarul general al partidului, si asteptau chiar ca Boc sa renunte la functia de premier.

Traian Basescu s-a exprimat, la un moment dat, pentru un premier tehnocrat care ar fi trebuit sa revigoreze guvernarea, dar nu a gasit sustinere la partenerii de coalitie si nici la unii dintre liderii locali ai PDL. Asa ca Guvernul si partidul au mers, in continuare, pe mana lui Emil Boc. Dupa stabilirea echipei de conducere a partidului, Traian Basescu si liderii PDL au facut, din nou, calculele pentru ca partidul sa fie la putere si in 2012, in ciuda masurilor impopulare luate in ultimii doi ani. Au mizat pe revizuirea Constitutiei, pe reorganizarea administrativ-teritoriala, pe constituirea unei Miscari Populare care sa rebranduiasca PDL si chiar pe remaniere.

Discutia privind revizuirea Constitutiei dateaza inca din anul 2010. Disputele dintre PDL si UDMR pe tema reducerii numarului de parlamentari si Parlament unicameral au facut sa nu se ajunga la consens in privinta revizuirii Constitutiei. Nici opozitia nu a fost de acord cu revizuirea Constitutiei inainte de alegeri, Victor Ponta declarand ca subiectul este folosit electoral de Basescu. Negocierile s-au purtat timp de mai multe luni. S-a constituit o comisie speciala, in paralel, s-a decis sa se ocupe si Comisia juridica a Camerei de acest lucru, au aparut mai multe proiecte de revizuire a Constitutiei – unul al Guvernului, altul al presedintelui.

Traian Basescu a incercat, in iunie, sa faca un compromis cu partidele din opozitie sau cu o parte din opozitie, s-a adresat si Parlamentului pe aceasta tema si s-a declarat dispus sa renunte la un an de mandat.

Niciun rezultat.

La inceputul lunii septembrie 2011, Traian Basescu a spus ca nu renunta la revizuirea Constitutiei, aratand ca renunta la ideile sale doar cand “inchide ochii”. Cu toate acestea, in noiembrie, premierul Emil Boc le-a transmis parlamentarilor ca revizuirea Constitutiei trece in plan secund, dupa adoptarea bugetului de stat si comasarea alegerilor.

Asa ca revizuirea Constitutiei s-a amanat, reducerea numarului de parlamentari mai asteapta, iar Parlamentul unicameral este un deziderat foarte greu de atins, niciun alt partid nefiind de acord.

Liderii PDL nu au reusit sa obtina revizuirea Constitutiei, nici macar cu ocazia acordului financiar european, cand doreau sa introduca in legea fundamentala nu numai limitarea deficitului si a datoriei publice, ci si trecerea la Parlament unicameral.

In paralel cu modificarea Constitutiei, la sfarsitul lunii martie 2011, a aparut mai pregnant si ideea reorganizarii administrativ-teritoriale.

In 6 iunie, conducerea PDL a fost mandatata sa discute cu partenerii de coalitie un proiect de regionalizare.

Negocierile din coalitie au esuat in special din cauza opozitiei UDMR, care se temea ca pierde privilegiile obtinute pentru minoritatea maghiara.

Nu doar UDMR a fost impotriva regionalizarii, ci si lideri locali ai PDL, care erau nemultumiti ca, prin restrangerea regiunilor, dispareau o serie de posturi din prefecturi, consilii locale, directii judetene.

Liderii UDMR au fost cei care au spus public ca sunt impotriva, desi democrat-liberalii, cu acordul lui Traian Basescu, le-au prezentat mai multe variante, una cu 8 judete, alta in care Harghita si Covasna ramaneau asa cum sunt acum, fara a fi comasate.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, in 14 iunie, ca Uniunea nu poate accepta varianta transformarii regiunilor de dezvoltare in opt “judete-mamut”, neexistand argumente suficiente pentru acest lucru si a avertizat ca, daca PDL va insista pe acest proiect, va exista o problema in Parlament si nu va mai fi majoritate.

Presedintele PDL, Emil Boc, a venit cu argumente de genul ca reimpartirea judetelor va duce la accesarea mai usoara a fondurilor europene, ca e o cale de eliminare a coruptiei, dar liderii maghiari au declarat de fiecare data ca “subiectul regionalizarii trebuie inchis”.

USL a respins si ea regionalizarea, acuzand o intoarcere la comunism, iar Crin Antonescu a indemnat la miscari masive de protest, motivand ca Romania nu e “mosia pe care o imparte Basescu”.

Liderii PDL au fost, astfel, nevoiti sau usurati sa renunte si la acest obiectiv in acest an, asteptand vremuri mai bune si sperand in alte strategii prin care sa castige alegerile.

O alta strategie gandita de seful statului a fost infiintarea Miscarii Populare, in jurul PDL, care ar fi trebuit sa dea o noua imagine, mai curata, democrat-liberalilor. Presedintele a rugat-o pe fiica sa, Ioana Basescu, sa inregistreze in luna aprilie marca “Miscarea Populara” la OSIM, spunand ca trebuie pregatita ideea de miscare populara pentru realizarea unei eventuale aliante.

Basescu a vrut sa scoata astfel PDL din izolare si sa creeze un mare partid de dreapta.

De Miscarea Populara s-a vorbit mult, incepand cu Sebastian Lazaroiu, pe atunci consilier prezidential, care a lansat povestea cu Alba ca Zapada si terminand cu prim-vicepresedintii partidului Teodor Baconschi si Sorin Frunzaverde, care au sustinut ca PDL trebuie rebranduit.

Liderii PDL au stabilt si un termen, sfarsitul lunii octombrie, pentru ca aceasta miscare sa prinda contur, insa nu s-a facut nimic.

Liderii partidului nu au reusit sa se puna de acord si sa stabileasca cine ar urma sa intre in aceasta Miscare Populara, alaturi de PDL, lansandu-se tot felul de variante cum ar fi partidul lui Gigi Becali sau partidul lui Dan Diaconescu.

Unele voci, cum este cea a lui Theodor Paleologu, au ironizat Miscarea Populara sau asa-zisa Alba ca Zapada, cum a fost denumita la inceput, sustinand ca Scufita Rosie este mai simpatica.

Subiectul remanierii Guvernului a fost tot timpul anului in atentia partidului, a premierului si a presedintelui Basescu.

Au fost voci in PDL care spuneau ca pentru imbunatatirea imaginii partidului si a Guvernului ar fi fost necesara o remaniere a Guvernului, daca nu s-a putut decide inlocuirea lui Emil Boc.

Dar remanierea a fost facuta doar la Ministerul Muncii, unde mai intai a fost numit Sebastian Lazaroiu in locul lui Ioan Botis, iar, apoi, Sulfina Barbu l-a inlocuit Sebastian Lazaroiu. si a fost infiintat noul Minister al Afacerilor Europene. O schimbare s-a produs si la Ministerul Sabatatii, dar aici in urma demisiei lui Cseke Attila, portofoliul fiind apoi preluat de un alt reprezentant al UDMR, Ritli Ladislau.

Lideri democrat-liberali au vorbit neoficial de posbilitatea unei remanieri inca de la inceputul anului, inainte de Congresul din mai, dupa Congres, iar, apoi, a fost amanata pentru toamna. A venit insa iarna, iar remanierea tot nu a fost facuta, fiind invocat motivul adoptarii bugetului de stat.

Daca inainte de Congresul din mai s-a vorbit despre inlocuirea lui Emil Boc cu un premier tehnocrat, dupa Congres s-a renuntat la aceasta idee si au aparut informatii privind o remaniere guvernamentala care ar putea avea loc in iunie la ministerele economice.

In iulie, premierul Emil Boc a vorbit din nou de remaniere, declarand ca absorbtia fondurilor europene este un criteriu pentru remanierea guvernamentala, iar secretarul general al partidului, Ioan Oltean, a spus ca se discuta in partid despre remaniere, dar aceasta “chestiune este exclusiv” sarcina premierului. si Elena Udrea a afirmat ca ministrii care nu au facut performanta trebuie remaniati.

In luna august, europarlamentarul PDL Cristian Preda a venit cu ideea ca Guvernul trebuie remaniat, pentru ca e nevoie ca “oameni credibili” sa sustina masurile Executivului, el apreciind si ca liderii locali cu imagine buna ar trebui sa aiba un cuvant mai greu la centru, cum ar fi Gheorghe Falca si Sorin Frunzaverde.

Apoi, declaratiile privind remanierea au reinceput odata cu sesiunea parlamentara de toamna. In octombrie, liderii PDL si sefii organizatiilor judetene ale partidului au stabilit, la o intalnire de la Vila Lac, ca eventuala remaniere guvernamentala sa fie decisa de premierul Emil Boc impreuna cu presedintele Traian Basescu.

Iar in noiembrie, presedintele Basescu a declarat ca, in cazul in care premierul Emil Boc va veni cu propuneri de remaniere, le va accepta in mod rapid, mentionand ca nu este cazul de schimbare a premierului pentru a nu se intra intr-o criza politica.

La sfarsitul anului, in decembrie, premierul Boc a precizat ca strategiile PDL de relansare a partidului nu prevad retragerea sa de la conducerea Guvernului si ca deciziile legate de o eventuala remaniere a ministrilor le va lua impreuna cu presedintele Basescu, in timp ce Elena Udrea a mentionat necesitatea unei remanieri pentru relansarea increderii populatiei.

Lideri ai PDL vorbesc, in continuare, pe la colturi, despre posibilitatea unei remanieri a Guvernului, lansandu-se mai multe variante ca termen, intre care luna ianuarie a anului viitor.

Acestia spun ca presedintele Traian Basescu ar fi nemultumit de prestatia unor ministri, cum ar fi cel al Finantelor si cel al Economiei, dar este multumit de modul in care au gestionat situatia la ministere Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu sau Traian Igas.

In finalul anului, PDL a reusit sa castige presedintia Senatului pentru Vasile Blaga, pe mana opozitiei si cedand UDMR Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, coalitia a reusit sa cada de acord asupra comasarii alegerilor locale cu cele parlamentare in 2012, Guvernul asumandu-si raspunderea in Parlament pe actul normativ in acest sens.

Liderii partidului au devenit, astfel, optimisti ca vor recupera procentele pierdute in sondaje pana la alegerile care vor avea loc in noiembrie.

Dar, democrat- liberalii s-au confruntat in timpul anului si cu acuzatii de coruptie la adresa liderilor locali. Au intrat, pe rand, in atentia organelor de ancheta lideri locali cu greutate din PDL, iar unii au fost retinuti. Cel mai cunoscut este primarul Clujului, Sorin Apostu, un apropiat al presedintelui PDL, Emil Boc. si primarul din Brasov, George Scripcaru, este cercetat intr-un dosar de coruptie.

PDL a incercat sa-si spele imaginea prin adoptarea unui Cod etic al partidului, care presupunea sanctionarea, prin excludere, a membrilor arestati.

Ramane de vazut ce strategii va mai aplica PDL si daca va reusi ca, in lunile de pana la alegeri, sa creeze suficienta simpatie in randul populatiei pentru a castiga inca o data guvernarea.

Comentarii

comentariu

About the Author

-