Published On: mie, Noi 2nd, 2011

Opozitia romaneasca si palestinienii

Share This
Tags

Ca presedintele are ciuda pe Senat si ca nu pierde nici o ocazie sa-si verse naduful pe Camera superioara, pot sa inteleg. E, de altfel, intr-o frumoasa traditie cu care presedintele nostru se identifica tot mai mult. La fel au procedat si Carol al II-lea, Gheorghe Gheorghiu Dej ori Nicolae Ceausescu, patronand cu totii Constitutii in care Senatul nu exista. Potrivit ultimului referendum, desfasurat, asa cum stim, fara niciun fel de dezbatere publica, romanii au hotarat ca nu mai e nevoie de Senat, ca sa facem economii. Cum de Principatele Unite puteau sa-si permita un Senat pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, cand tara nici nu se dezmeticise inca de sub suzeranitatea turceasca, nu avea banci si industrie, iar comertul exterior abia se infiripase dupa Pacea de la Adrianopole (1829), si nu mai poate sa-si permita acum, cu o tara cu mult mai puternica, membra a Uniunii Europene, asta nu ne spun vajnicii propovaduitori ai referendumului. Sa ne intoarcem la subiect. Ca presedintele are ciuda pe Senat pot intelege, gusturile nu se discuta. Dar sa acuzi Senatul ca nu voteaza legi, asta e cel putin straniu. Senatul are o majoritate. Ca in jocul “Tara, tara, vrem ostas!”, de cate ori cate un senator de la majoritate pleaca sau se reintoarce in opozitie, alt senator USL se raspopeste brusc si trece in partea puterii. In aceasta privinta diversitatea presiunilor si a ispitelor este fara sfarsit. Ceea ce face ca arcul guvernamental sa aiba in Senat majoritatea absoluta. Pai daca are majoritate absoluta, de ce nu-si voteaza aceasta majoritate legile? E sau nu e in stare sa-si exercite atributiile? Din partea presedintelui, a acuza opozitia ca nu vrea sa voteze proiectele de legi ale Guvernului e ca si cum presedintele Israelului i-ar acuza pe palestinieni ca nu pun umarul sa-i ajute pe colonistii evrei sa-si faca locuinte. Noi, daca suntem de acord, votam, daca nu suntem de acord, nu votam. Ce tara e aia in care presedintele tarii acuza opozitia ca nu e de acord sa voteze proiectele Guvernului si nu intregeste cvorumul atunci cand majoritatea lipseste? Are idee presedintele Romaniei de cate ori senatorii PD au sters-o din plen, ca sa evite rusinea infrangerii prin vot ori neindeplinirea pragului necesar legilor organice? S-a intrebat de ce ieri legea asistentei sociale nu a putut fi votata in plen? Bineinteles ca opozitia e de vina nu doar pentru ca nu face treaba majoritatii, ci si pentru ca se opune la legi din cale-afara de progresiste. Noi nu votam legea asistentei sociale, pentru ca ocrotim pe toti posesorii de limuzine care iau ajutoare sociale. Am avut discutii cu mai multe asociatii ale persoanelor cu handicap, indeosebi cu cele ale nevazatorilor. Toate erau impotriva acestei legi. Mi-e greu sa cred ca Asociatia nevazatorilor e intesata de oameni cu ghiuluri la gat si cu Mercedesuri pe care le conduc privind lumea prin ochelari de soare. Respect prea mult oameni precum scriitorul Radu Sergiu Ruba ori informaticianul Mircea Bucur, ca sa-mi inchipui ca ei s-ar asocia, in protestele lor, cu astfel de profitori. Asumarea propriilor greseli este un sentiment inexistent pentru guvernanti. De vina suntem noi, cei din opozitie, ca nu facem treaba in locul lor. Ca nu colaboram cu PD si cu presedintele, intelegand prin asta ca relatia dintre unealta si uneltitor e tot o forma de colaborare. Maine – poimaine, cine stie, te pomenesti ca ne vor acuza si ca suntem restantieri cu cotizatia la PD.

Comentarii

comentariu

About the Author

-