Published On: joi, Iul 14th, 2011

Mic personaj, mare parvenit

Share This
Tags

Emil Boc este, până i-o ieşi din graţii lui Traian Băsescu, fie că ne place nouă sau nu, primul ministru al României, o ţară aflată într-o profundă criză economică şi aflată, geografic, pe faleza spre care se îndreaptă cu viteză cel de-al doilea tsunami financiar mondial. În acestă calitate oficială, politicianul de provinicie desantat la Bucureşti de hachiţele preşedintelui, odinioară afabil şi curtenitor, acum ţâfnos şi obraznic, a expediat marţi seara, în 8 secunde, prin forward către BNR, subiectul deprecierii masive a monedei naţionale  şi a perorat penibil, mai bine de juma’ de ceas, în două intervenţii telefonice la Realitatea TV, pe tema transformării Serviciului Român de Informaţii (SRI) în “Rent a helicopter”.

Marea problemă a plimbării neamului Boc cu elicopterul    SRI e, dincolo de inadecvarea şi de micimea politică a personajului, nu musai de ordin legal (fiindcă premierul are dreptul de a beneficia de transport rapid şi securizat), ci de ordin moral. Şi vizează comportamentul ciocoiesc al unui întreg regim politic, cel portocaliu, care a câştigat alegerile invocând imoralitatea (şi corupţia) celui anterior şi se comportă şi mai abuziv. Oamenii ăştia au impresia că li se cuvine orice. Elicopterul ăla, cu sau fără neamurile lui Emil Boc în el, se ducea la Braşov şi se întorcea de acolo pe banii noştri. Aşa scrie la lege, că un număr de demnitari ai frumoasei noastre patrii trebuie păziţi din oficiu de prezumtive ameninţări teroriste şi transportaţi în condiţii de bibelouri perisabile, fie că se duc la şpriţ, fie că reprezintă ţara. Deci fiica şi nepotul primul ministru nu au umflat cheltuiala publică. Plata subită a facturii pentru transportul rubedeniilor (elicopterele se închiriază la ora de zbor, nu la număr de persoane, cum a calculat SRI cuantumul just?) e penibilă, patetică şi inutilă în ecuaţie. Ea foloseşte, îşi închipuie Emil Boc, la spălarea ecologică a imaginii sale publice. Ei bine, îşi închipuie greşit.

Ceea ce a făcut şeful Executivului (suindu-şi fălos, pentru confortul personal, rudele într-un elicopter securizat plătit de stat doar pentru că poate) relevă încă o dată comportamentul clasic al unei categorii de oameni extrem de răspândită: ţăranul parvenit la oraş care uită subit de unde a pleacat. Întârzierea deliberată a decolării avioanelor, deplasarea cu elicopterul inclusiv în vizitele făcute familiei sau pe distanţe extrem de mici, oprirea circulaţiei rutiere pe unde trec demnitarii portocalii, sfidarea participanţilor obişnuiţi la trafic, umflarea efectivelor şi bugetelor serviciilor de securitate, toate acestea fac parte din arsenalul unei camarile care nu mai ţine seama de nimeni şi de nimic. Oameni care dădeau aparenţa de normalitate când erau în opoziţie s-au transformat la putere în personaje groteşti. În fruntea lor tronează imperial întâiul reformator al ţării, care are impresia că şi-a găsit un soi de vocaţie internaţională şi nu mai are timp să se ocupe de nobilele idealuri pe care le propaga pe vremea când condamna ciocoismul şi atitudinea discreţionară a rivalului său politic  Adrian Năstase. Iar lumea vede şi simte asta pe pielea ei. Fiindcă, odată ars la buzunare, omul păcălit o dată începe să deschidă larg ochii.

P.S. N-am auzit, până la SRI, de vreun serviciu de informaţii din lumea asta care să se ocupe cu protecţia antiteroistă şi, concomitent, să dea publicităţii (cu toate detaliile, adresă de unitate militară, cod fiscal, cont bancar etc.) o factură care are legătură cu activitatea sa. Mai are să-şi publice balanţa de plăţi şi jur că le-am văzut pe toate.

Comentarii

comentariu

About the Author