Published On: vin, Apr 8th, 2011

Titiu Dumitriu viseaza ca cand va fi mare o sa se faca presedinte la CJ

Share This
Tags

Marturisim ca uneori, cand i-o tragem lui Mauru de-l ustura … sufletul avem remuscari, fiindca suntem constienti ca se afla intr-o perioada mai putin fasta a vietii lui si in cel cazut nu trebuie sa dai cu piciorul. De-aia dam doar cu condeiul, pana se ridica si se pune pe picioarele din fata, ca poate atunci  poate se simte (intrus) si pleaca inapoi la Galati, de unde a venit.

Teoretic, un sut in fund inseamna un pas inainte, dar la el, sutul in fund a fost un pas inapoi, catre orasul natal, pe care Constantin Dumitriu spune ca nu l-a parasit niciodata cu sufletul, bla, bla, bla.

De fapt, din mare sef politic galatean, dupa mai multe gafe si rezultate politice “de exceptie”, dar nu in sensul bun al cuvantului, Dumitriu a fost borat la infanterie si a fost trimis la Braila, unde, in amintirea vremurilor in care mai insemna ceva pentru PDL, s-a aranjat sa iasa presedinte. Desi se spargea in figuri ca de-abia astepta sa vina la Braila, orasul lui natal si ca a facut de interesele orasului interesele lui personale, bla, bla, bla, cel numit in judetul vecin “Don Titi” si-a bagat gheara-n gat, cand a fost debarcat de la sefia PDL Galati. El a trebuit sa depaseasca acea lunga perioada fericita a vietii sale, in care era europarlamentar, o freca pe la Bruxelles, unde organiza bairamuri cu lautari si le zicea “promovarea Romaniei in  lume”, in timp ce, acasa, la Galati, afacerile ii mergeau struna.

Daca ar fi sa ne luam dupa ce zic gurile rele, acu’ vreun an, Titiu a intrat intr-o perioada neagra, in care a fost retrogradat politic, a fost gonit din orasul vecin si trimis la echipa a doua, cum considera Galatiul, organizatia PDL de Braila. Capitan de echipa, ce-i drept, dar tot echipa de mana a doua ramane… Aleasa cu o majoritatea zdrobitoare de voturi – care intre noi fie vorba, nu erau ale jucatorilor echipei, ci ale paznicilor stadionului si maseorilor, adusi cu mic, cu mare, sa i-o faca lui Dumitriu tare (candidatura) -, gasca lui Titiu a fost votata cu ambele maini de cei prezenti, in timp ce gasca adversarilor pe care deja si-i facuse in partid a fost votata cu mana moarta. Si uite-asa, democratic, s-a ales Titiu Dumitriu mare presedinte, mare. Macar atata bucurie are, ca-si poate pastra titulatura de “presedinte”.

Cum de felul lui e un tip agreabil, daca ii pupi papucul si-i ridici osanale, Titiu Tuciuriu si-a facut deja o gramada de dusmani la Braila, atat in interiorul, cat si in afara partidului. Fiindca toate afacerile lui sunt la Galati si nu risca sa si le pericliteze, dand cu barda in stanga si-n dreapta in cei de la Braila, Titiu a facut-o o perioada pe Razboinicul luminii; cel putin asa se imagina el, ca noi, cel din presa, il vedem ca pe-un Asterix, dar “simpatizantii” din propriul partid spun ca exageram si ca e cap taiat din Obelix.   

Cert e ca dupa ce si-a aranjat ploile ca sa iasa presedinte de organizatie judeteana, Titiu Dumitriu are impresia ca poate face orice, asa ca isi face deja planuri sa castige si presedintia Consiliului Judetean dupa care, in stilul in care abereaza, nu ne-am mira sa-si propuna sa castige si presedintia Consiliului Europei.

Pana una-alta, insa, Titiu viseaza cu voce tare la momentul inaltator cand se va urca pe scaunel in 2012 si va ajunge si el la masa unde se imparte ciolanul administrativ. Cum nu-i frumos sa le spui celor mici ca Mos Craciun nu exista, noi unii, nu-i spulberam lu’ asta micu iluziile.

Comentarii

comentariu

About the Author

-