Published On: vin, Feb 11th, 2011

Piticu ia iar plasa, cu candidatura la Primarie

Share This
Tags

Nu stiu altii cum sunt, dar eu, unul, nu pot sa nu constat ca Piticul a intrat intr-o zodie nefasta de cativa ani, de cand  se zbate sa mai  prinda si el un loc la masa jupanilor locului. Obisnuit, ani de zile, sa fie Il Lider Maximo, Viorel Balcan si-a taiat singur craca de sub picioare cand l-a luat in hamac pe Stancu, pe atunci, un simplu om de afaceri local. Simplu, dar cu banet la tescherea, iar cei ce stiu, cunosc ca atunci cand punga era grea, privirea lui Balcan sticlea. Piticu si-a zis ca l-a prins pe Dumnezeu de picior, si-a facut casa, si-a platit campania electorala si l-a rasplatit si pe Stancu pentru efortul (financiar) depus in a-l sustine in greaua lupta electorala si nu numai. Numai ca Balcan n-a inteles la timp ca Stancu nu este genul care sa accepte alt loc decat cel dintai, iar atunci cand se baga intr-o chestie, fie ea economica sau politica, n-o face cu gandul sa fie si el, pe-acolo, in rand cu ceilalti.  N-a durat mult si Piticu, ce se credea buricul pamantului, fost prefect, ani de zile tartor politic peste judet, s-a trezit ca nu mai are scaun – si la propriu, dar si la figurat, ca supararea l-a constipat, de-a dreptul. Cum, mai tata, eu te bag in casa mea (politica) si tu imi iei pana si scaunul de sub fund? Pai daca n-ai fost atent, coane, n-ai deschis ochii si n-ai ciulit urechile la timp!

In incercarea de a se mentine macar in linia a doua, daca Stancu a facut un pas in fata si a format de unul singur randul I, Balcan a stat si-a indurat impilarea, strangand din dinti, mormaind in barba si injurand in gand, in speranta ca va apuca momentul glorios in care sa fie macar primar la municipiului. Nu-i vorba, ca si Stancu a fost sadic si l-a lasat pana in ultimul moment sa spere ca-si va vedea visul cu ochii, adica, altfel spus, candidatura la Biroul Electoral Municipal. N-a fost sa fie, fiindca niste sondaje, nu spunem care, sondaje importante, au aratat chipurile ca Balcan nu ar fi atat de agreat de braileni pe cat crede el. Si-uite-asa, PSD-ul l-a impins pe Simionescu in fata, desi el nu voia si l-a imbrancit pe Balcan in spate, desi el tare mai poftea.

Fiindca ii era clar ca atat timp cat Stancu este staroste la PSD, el nu va pupa un loc in fata, la masa unde se imparte ciolanul, Balcan a  cautat o cale de retragere profitabila si-a crezut ca a gasit-o, cand a batut palma cu cei de la PDL, disperati sa atraga pe oricine le-ar fi adus un vot in Parlament, de partea puterii. I-au promis functii, i-au promis si candidatura la Primarie, ca nu-i durea gura si l-au agatat.

Numai ca socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din targ nici de aceasta data, iar lui Piticu, ce avea senzatia ca revine pe cai mari, i-a trebuit mai putin de un an sa se prinda ca a luat iar plasa. Balcan a avut senzatia ca, impreuna cu Badalan – oameni cu vasta experienta – o sa-l tina sub papuc pe “pustiul “Constantin Dumitriu, care, credeau ei, desi s-a uns presedinte, are de asteptat sa mai creasca si sa mai invete cu ce se mananca politica. Numai ca nici Dumitriu n-a venit cu pluta pe Dunare de la Galati catre Braila si le-a aratat la cei doi B B ca e cel putin la fel de smecher ca ei, ba ca, la nevoie, poate suna si un prieten, la Bucuresti – si prietenii lui sunt mai multi si mai tari decat ai lor. Nu-i vorba, ca Badalan, impartial ca tot generalul, nu s-a inghesuit sa se implice in lupta fratricida, fiindca in indelungata sa cariera sub arme a invatat ca de departe cea mai pretioasa victorie este aceea pe care o obtii evitand razboiul. Asa ca in timp ce Dumitriu si Balcan se dueleaza, Badalan se joaca de-a Elvetia in nisip si cand s-o stabili invingatorul, o sa alerge la el cu flori si-o sa-i spuna ca dintotdeauna a fost de partea lui.

Tragedia abia acum urmeaza, fiindca Balcan a prins de veste – ca nu s-a prins singur – ca Dumitriu nu are de gand sa se tina de promisiune si sa-l lase sa candideze la Primarie, ceea ce chiar ca-l aduce pe Piticu in postura de a fi de rasul curcilor. Daca ne-ntrebati pe noi, nu putem sa nu recunoastem ca-l intelegem si pe Dumitru, fiindca are omul semnale ca acesta n-o sa adune cine stie ce voturi si nici de furat n-o sa se poata fura atat, cat sa-l transforme pe Piticu, din ala micu’ in preferintele electoratului, in cel dintai din top. Nu de alta, dar alegerile la Primarie nu-s chiar ca acelea de la organizatia municipala PDL si nici firmele de paza n-au atatia angajati, cate voturi ii sunt necesare lui Balcan sa se scoata primul…

De-aia zicem ca singura speranta a lui Piticu a ramas, acum, in mila lui Dumnezeu si in eficienta rugaciunii: “Eu sunt mic, tu fa-ma mare, eu sunt slab, tu fa-ma tare!”.     

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-