Published On: mar, Ian 4th, 2011

Este apendicele uman o eroare a evolutiei? NU!

Share This
Tags

Umilul apendice, mult timp privit ca un nefolositor artefact evolutional, si-a recastigat respectul in urma cu doi ani cand cercetatorii de la Universitatea Duck au sugerat ca ideplineste o functie critica.

Apendicele, spun ei, este ca un rai pentru bacteriile bune, unde acestea se pot adaposti pana cand este nevoie de ele pentru a repopula intestinul in urma unui caz grav de diaree, de exemplu.

Cativa dintre acesti cercetatori revin asupra problemei informandu-ne despre primul studiu efectuat vreodata despre apendice. In publicatiile din Journal of Evolutionary Biology, cercetatorii Universitatii Duke si colaboratorii de la Universitatea din Arizona concluzioneaza ca Charles Darwin s-a inselat: Apendicele este mult mai mult decat o eroare evolutionala. Nu numai ca este prezent in natura mult mai mult decat s-a recunoscut anterior, dar a fost prezent pe scara evolutiei mult mai mult decat am banuit.

“Poate ca e timpul sa corectam publicatiile,” spune William Parker, profesor asistent in stiintele chirurgicale la Universitatea Duke si autorul studiului. “Multe texte biologice de azi se refera la apendice la un organ “vestigial”.

Folosind o abordare moderna a evolutiei biologice numita cladistica, care utilizeaza informatia genetica in combinatie cu alte informatii pentru a evalua legaturile biologice care au iesit in evidenta peste ani, Parker si colegii sai au descoperit ca apendicele a suferit modificari cel putin de doua ori, o data la marsupialele australiene si a doua oara la sobolani, lemingi si alte rozatoare, primate si oameni. “Credem de asemenea ca apendicele a fost prezent in evolutie si acum 80 milioane de ani, mult mai mult decat am estima daca ideile lui Darwin despre apendice ar fi corecte.”

Darwin a teoretizat ca apendicele la oameni si alte primate este o ramasita evolutionala a unei structuri mai mari, numita cecum, care era o parte a sistemului digestiv al stramosilor . Ultimul studiu arata doua mari greseli in aceasta teorie. Prima, cateva specii vii, incluzand anumiti lemuri, mai multe rozatoare si un tip de veverita zburatoare, inca au un apendice atasat unui cecum mai mare care este folosit in digestie. In al doilea rand, Parker spune ca actualmente in natura exista foarte multe specii care au apendice. ” De exemplu, cand speciile sunt divizate in grupuri numite “familii”, descoperim ca un procent mai mare de 70 dintre toate grupurile de primate si rozatoare contin specii cu apendice.” Darwin sustinea insa ca apendicele il au numai un grup restrans de animale.

“Pur si simplu Darwin nu avea acces la informatiile pe care le avem noi”, explica Parker. ” Daca Darvin ar fi stiut de speciile care au apendicele atasat unui cecum mai mare si daca ar fi cunoscut raspandirea apendicelui, probabil n-ar mai fi crezut ca acesta este un vestigiu al evolutiei.”

De asemenea nu era constient ca apendicita, sau inflamarea apendicelui, nu este cauzata de un apendice defectuos, ci mai degraba este cauzata de schimbari culturale asociate cu o societatea industrializata si sporirea sanitatiei. “Aceste schimbari lenevesc sistemul nostru imunitar – o reteta sigura de probleme”, spune Parker.

“Aceasta notiune a fost sugerata la inceputul anului 1900, iar “noi nu am avut o buna intelegere a acestui principiu decat la jumatatea anului 1980″, explica Parker. “Chiar mai important de atat, Darwin nu avea cum sa stie ca functia apendicelui poate fi perturbata de schimbarile culturale care includ folosirea la scara larga a sistemelor de canalizare si de filtrarea apei de baut.”

Acum cand intelegem care este functia normala a apendicelui, intrebarea lui Parker este daca putem face ceva ca sa prevenim apendicita. El crede ca raspunsul s-ar putea afla in elaborarea unor metode de a schimba sistemele noastre imunitare de azi in aceeasi maniera in care ele au fost schimbate in Epoca de Piatra. “Daca medicina moderna ar gasi un mod de a face asta, cu siguranta am avea mult mai putine cazuri de alergii, boli de imunitate si apendicite”.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-