Published On: mie, Noi 10th, 2010

O viata franta

Share This
Tags

Balanica Vlad Ionut, elev in clasa a VII-a B la scola „Fanus Neagu”, Braila s-a stins dupa o suferinta lunga, dupa o lupta  nesfirsita pentru  fiecare clipa petrecuta alaturi de cei dragi. Oamenii cu suflet ai scolii traiesc neputinta de a nu mai putea sa-l ajute pe Ionut.

Cand mor copiii

Ma straduiam sa regasesc resursele interioare, o vorba buna pentru cei din jur, sa pot reactiva fibra puternica a scolii care, continui sa cred inseamna: suflet si minte, parinti si copii, profesori si copii si parinti. si, iata, ca evenimentele vin peste noi tavalug! si toate gandurile noastre intepenesc de durere, de spaima si neputinta. si copii, si profesori, si parinti-cu toti ne trezim din tristetea noastra zilnica si traim incrancenarea neputintei noastre in fata destinului, prin viziunea unei tragedii. Nu conteaza ce esti sau cine, inevitabil, ne curge o lacrima peste gandul mortii necrutatoare intrate pe  usa sufletului lui Ionut, copil cu nume de alint. Cand Arghezi a scris „De-a v-ati ascuns” ne-a pregatit spunandu-ne ca moartea „e un joc viclean pentru batrani” si chiar si asa  cu patima l-a blestemat „Arde-l-ar focul!”
Ce blestem am putea arunca noi ca ea, moartea, sa nu mai poata atinge mai ales pe copii? Ce revolta sa manifestam cand mor copiii? Ce pacaleala am putea construi ca ea sa nu poata atinge copii? Ce mistere sa descifram ca ea sa fie invinsa? E suficient sa plangem, sa ne imbratisam, sa cautam, sa alergam, sa iubim, sa credem, sa mangaiem, sa invatam, sa vorbim, sa ingrijim, ca sa invingem spaima groaznica din sufletele constiente de firescul momentului, pe care, cu speranta, il dorim cat mai tarziu si in momentul potrivit? Care ar fi? …O lupta tacuta cu boala, cu lacrimile mamei, ce cauta cu disperare o solutie salvatoare in ochii, in inima si mintea medicilor, poate sa adune energiile divine in jur si sa salveze un suflet?
Anii de chin, profesionalismul a zeci de medici, cu pumnii stransi a lupta, dar nu dumnezei, milioane de lacrimi si rugaciuni, mii de vorbe din mangaietoarea speranta, pariuri cu viata, maini blande si curate, rugandu-se pentru colegul lor, Ionut, toate astea s-au inchegat pentru a salva un suflet de copil. Am simtit aceste mii de bucati de suflet stranse intr-o inima: parinti, profesori, copii, medici, asistente. Solidaritatea e singura notiune abstracta care uneste, coaguleaza oameni care nu se cunosc, dar care au un gand: salvarea unui om, un ideal. Ni se  strange sufletul a lacrimi de neputinta, adunati in jurul dorintei de a invinge moarte pentru un copil de 13 ani. Nu e nevoie de moarte sa fim buni; ma cutremura gandul ca suntem solidari tarziu, sau mult prea tarziu.
Si Doamne, copiii sunt nevinovati… Poate arunci o privire si faci un gest de salvare a miilor de copii din spitale si din chimio-terapii! Un gest divin ne-ar face sa nu mai traim neputinta propriilor noastre ganduri si fapte! Un gest ar sterge suferinta despartirii parintilor de copii!

Cand mor copiii, ingerii intepenesc!

Dir adj. prof. Emilia Meirosu

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-