Published On: mar, Aug 17th, 2010

10% dintre hotii aflati in arestul Politiei brailene au fost paznici

Share This
Tags

* este unul dintre rezultatele unei cercetari sociologice realizate de oamenii legii * daca in mediul rural, infractorii tind sa comita fapte de acelasi tip, in cel urban, ei comit fapte din ce in ce mai grave

In perioada februarie- iunie 2010, compartimentul Analiza si Prevenirea Criminalitatii din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Braila a realizat un studiu care a avut ca scop stabilirea factorilor care determina savarsirea infractiunilor de furt. Cercetarea a vizat 45 de persoane invinuite sau inculpate pentru savarsirea de infractiuni contra patrimoniului, aflate in Centrul de Retinere si Arestare Preventiva al IPJ Braila. Potrivit unui comunicat dat publicitatii de purtatorul de cuvat al IPJ Braila, insp. Jenel Sogor, instrumentul de investigatie sociologica utilizat a fost interviul individual, de tipul „fata in fata”, fiind utilizate si elemente din interviul interpretativ (relatarea momentelor considerate de subiecti ca fiind cruciale in traiectoria lor in viata).

„In  urma cercetarii sociologice calitative, s-au obtinut mai multe concluzii. In privinta mediului de rezidenta, aproape trei sferturi dintre invinuiti provin din mediul urban, in timp ce un sfert  provin din mediul rural. Peste trei sferturi dintre persoanele invinuite de comiterea unor infractiuni contra patrimoniului sunt persoane tinere, cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani, 15 % fiind adulti tineri, intre 35-45 de ani, doar 3 subiecti fiind minori. Peste jumatate dintre persoanele care au comis infractiuni in sfera proprietatii au un nivel de scolarizare scazut (12 au absolvit scoala primara si au abandonat cursurile scolare in cursul ciclului gimnazial, alti 12 autori finalizand scoala gimnaziala). Un sfert dintre intervievati au un nivel mediu de instructie (5 fiind absolventi de liceu, in majoritate cu profil industrial, iar 6 au urmat o scoala profesionala). Sapte dintre respondenti sunt nescolarizati, iar 4 au absolvit cursurile unei scoli speciale, in timp ce alti 3 aveau calitatea de elev la momentul comiterii faptei. Statusul ocupational este deosebit de modest si instabil la persoanele intervievate. Astfel, 6 invinuiti (cu varste intre 18 -23 ani) nu au prestat niciodata, cu forme legale de munca sau nu, o activitate remunerata, desi preocuparea pentru instructia scolara a incetat intr-unul dintre anii de gimnaziu. 20% dintre cei intervievati au experienta muncii in strainatate, domenii precum agricultura si constructiile fiind cele mai indicate de invinuiii. Unul din 5 invinuiti nu au lucrat niciodata cu carte de munca, prestand diverse activitati ocazionale, zilere, pe criteriul cererii de pe piaţa de munca si nu al ofertei (sa faca nu ceea ce stie, ci ceea ce se cere). O ocupatie care ridica multe semne de intrebare cu privire la rigurozitatea selectiei a fost cea de paznic, unul din 10 invinuiti au desfasurat de-a lungul carierei aceasta activitate, unii fiind chiar agenti de paza la societati comerciale. Printre activitatile temporare mentionate de invinuiti s-au numarat cele din domeniile constructii, agricultura, service si spalatorie auto.

In ceea ce priveste statutul marital si situatia familiala, la momentul derularii studiului, mai mult de jumatate au confirmat existenta unui partener de viata, dintre acestia un sfert au indicat ca relatia este oficializata. Dintre invinuiti, 21 nu erau casatoriti si nu aveau, la momentul comiterii faptei, un partener de viata. Pe de alta parte, 14 dintre autori au declarat ca au copii. Analizand situatia familiala a autorilor tineri, sub 30 de ani, se constata ca in doar 27% dintre cazuri se poate vorbi de o „constructie normala” a nucleului familial, autorul locuind cu parintii si fratii.

Cand este vorba despre antecedente penale, doar in 31% dintre cazuri se poate vorbi de infractori primari, aflati la prima fapta de natura penala. Varsta de debut infracţional coincide in cazul a 12 din 31 de invinuiti cu varsta minoratului, acestia mentionand ca „nu le este strain mediul penitenciar”. Pe de alta parte, se observa predilectia autorului din mediul rural spre acelasi tip de fapte pentru care a fost condamnat in trecut, in timp ce in mediul urban, tendinta este de a trece de la calitatea de complice, la cea de autor, sau de la infractiuni de ultraj sau lovire, la cele de talharie.

In ceea ce priveste situatia economica a familiei, in circa 40% dintre cazurile studiate, membrii familiei au cunoscut o migratie ocupationala in strainatate. Se constata ca jumatate dintre cei care aduc prejudicii proprietatii provin din familii cu situatie sociala precara. Accesul diferentiat la resursele de baza, chiar drastic limitat pentru unii, determina reorientari ocupationale rapide, cu repercusiuni asupra stabilitatii grupului familial, considerat cel mai puternic grup traditional. Un aspect important este masura in care membrii familiei au savarsit ei insisi infractiuni in trecut. Se constata, astfel, ca în 9 situatii, unul sau mai multi fraţi se afla in prezent in sistemul penitenciar.

Pragul scazut de toleranta la frustrare, ca urmare a neconcordantei dintre asteptari/aspiratii si mijloacele de satisfacere a acestora indica o slaba maturitate a intregii personalitati, consecinta fiind capacitatea scazuta de adaptare si integrare sociala”, se arata in comunicatul amintit.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-