Published On: joi, Iul 29th, 2010

Fituici cu imnul national

Share This
Tags

* angajatii Prefecturii Braila au impartit sefilor de institutii fituici cu textul imnului national

Aproximativ o suta de militari si reprezentantii Primariei, Consiliului Judetean si Prefecturii Braila au sarbatorit astazi Ziua Imnului National al Romaniei. Fara fast si cu doar cativa braileni veniti din proprie initiativa, manifestrea a durat mai putin de jumatate de ora si a inclus o mini-parada militara si intonarea Imnului national. Angajatii Prefecturii Braila au distribuit celor prezenti fituici cu textul imnul, in cazul in care sefii institutiilor brailene ar dori sa cante si nu ar cunoaste versurile, insa acestia le-au ascuns la spate, ca niste elevi scosi la tabla cu lectia neinvatata. Singurul care s-a evidentiat la cantarea Imnului a fost primarul Aurel Simionescu, ceilalti multumindu-se sa murmure ceva ininteligibil.
Conform Dictionarului Explicativ al limbii romane, termenul “Imn national” sau “imn de stat” este definit drept -“cantec solemn aparut o data cu formarea statelor nationale si adoptat oficial ca simbol al unitatii nationale de stat.” Ideea unui imn national a aparut in prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivitatilor oficiale la care participau domnitorii romani. in anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Romane (24 Ianuarie 1859). Cel care a castigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa “Mars triumfal si primirea steagului si a Mariei Sale Printul Domnitor”. Aproape 20 de ani mai tarziu, poetul Vasile Alecsandri a scris “Imnul Regal Roman “, care avea sa devina imnul de stat al Romaniei. Acesta a fost intonat pentru prima data in anul 1884, la incoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite in tara noastra pana in anul 1947. In anul 1948, odata cu instaurarea regimului comunist, imnul tarii a devenit „Zdrobite catuse in urma raman”, pe versuri de Aurel Baranga, melodia apartinandu-i lui Matei Socor. In perioada comunista au fost intonate mai multe imnuri de stat ; este vorba de cel datorat poetilor Eugen Frunza si Dan Desliu, “Te slavim, Romanie” (1953-1977) si varianta modificata a melodiei “Trei culori cunosc pe lume”, cantecul patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu. Acest din urma imn a dainuit pana la Revolutia din 16-22 decembrie 1989. Versurile Imnului national actual al Romaniei apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet si culegator de folclor. Poemul “Un rasunet” al lui Andrei Muresanu, scris in vremea Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note in cateva zile de Anton Pann si cantat pentru prima data pe 29 iunie 1848 la Ramnicul Valcea (la 18 zile dupa izbucnirea revolutiei). Simbolistica lui nationala si rolul jucat in momentele cheie ale istoriei romanesti (Razboiul de Independenta, Primul si al Doilea Razboi Mondial ori miscarea revolutionara din Decembrie 1989) au facut ca optiunea noului regim democratic de la Bucuresti sa se indrepte dupa 1989 catre creatia lui Andrei Muresanu si Anton Pann, ce va deveni Imn national sub titlul “Desteapta-te romane”. Potrivit Art.12, alineatul 3 din Constitutie, Imnul National al Romaniei “Desteapta-te, romane!” este format din versurile strofelor 1, 2 ,4 si 11 ale poeziei “Un rasunet” de Andrei Muresanu, pe muzica lui Anton Pann.
Imediat dupa instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, cand regele Mihai I a fost fortat sa abdice, “Desteapta-te, romane!”, ca si alte marsuri sau cantece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de inchisoare. Din anii ’70, melodia a putut fi din nou cantata, dar fara versurile originale. Pe 22 Decembrie 1989, in timpul revolutiei anticomuniste, Imnul s-a inaltat pe strazi, insotind uriasele mase de oameni, risipind frica de moarte si unind intregul popor in sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca Imn national a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestantilor.

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author