Published On: sâm, Apr 3rd, 2010

5 legende de Pasti

Share This
Tags

Bucuria venirii primaverii si retrezirea la viata a intregii naturi este, fara indoiala, asociata celei mai mari bucurii a crestinilor de pretutindeni: Sarbatoarea Invierii Domnului. Reinvierea naturii, poate semnifica si noua viata pe care oamneii au castigat-o prin rastignirea si Invierea Domnului.

De multe ori, omul s-a intrebat, fara a gasi nici astazi definitiv raspunsul cu privire la minunea ce determinat savarsirea luminii. Lumina divina, mai presus de intelegerea noastra, a determinat , pe baza legilor nescrise, nasterea traditiilor si a obiceiurilor, ramase neschimbate de-a lungul timpului. Plecand de la adevarul religios, crestinii au dezvoltat o serie de traditii si obiceiuri, existente si astazi.

Pe langa postul Pastelui sau al Paresimilor, cum i se spunea in popor, sunt cunoscute, in functie de zone, diferite obiceiuri cu privire la: incondeierea oalor, taierea mieilor, deniile, Saptamana Patimilor si mult asteptatul iepuras.

Desi fiecare dintre aceste frumoase momente au o importanta religioasa majora care a dus la pastrarea si perpetuarea legendei, ne vom opri la 5 dintre acestea: Floriile, incondeierea oualor, iepurasul de Paste, mielul si focul.

Floriile

Sarbatoarea Intrarii in Ierusalim a Domnului sau Floriile, cum este cunoscuta in popor, premerge marea Saptamana a Patimilor Domnului. Conform Bibliei, crestinii stiu ca Iisus a fost intampinat cu ramuri de maslin si ramuri de finic.

Aceasta sarbatoare se mai numeste si Duminica Stalparilor sau a Floriilor. In aceasta zi, in care se face si dezlegare la peste, credinciosii merg la biserica ducand simbolic ramuri de salcie si flori, simbol al germinatiei, fertilitatii si rodului pamantului. Despre ramurile de salcie, se spune ca se pun si pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta sa rodeasca.

Fiecare zona pastreaza traditii legate de aceasta mare sarbatoare:

-dupa ce sunt sfintite crengutele de salcie, sunt puse la porti, la geam sau icoana unde sunt pastrate intregl an. Se zice ca odata sfintite, ele devin un protector al caselor;

- se spune ca, asa cum va fi timpul in ziua de Florii, va fi si in ziua de Paste;

- sarbatoarea Floriilor marcheaza si ziua onomastica a celor care poarta nume de floare.

Incondeierea oualor

Traditia romaneasca vede in oul rosu un simbol al prosperitatii si al vietii. Culoarea rosie a fost asociata cu aceea a vietii si a Soarelui la asfintit, iar galben simbolizeaza rasaritul Soarelui, intr-un cuvant, perpetuarea vietii.

Inrosirea oualor se face in miercurea din Saptamana Mare, pentru a fi ciocnite si mancate sacramental in ziua de Paste.De-a lungul timpului, gratie indemanarii artistice, se cunosc diferite procedee de incondeierere a oualor: de la cele vopsite, pictate, oua sapate, tehnica ce dispune de ornamente in ceara in relief, oua scrise, oua impietrite, incondeiate cu frunze, cu margele sau picurate.

Dintre motivele tematice ale incondeierii, exemplificam: furca-simbol al oeritului , motiv intalnit in special in Moldova, clopotelul-simbol prin care se anunta Invierea Domnului si prezenta comunitatii in biserica, in Transilvania, Creasta gainii-simbol al constelatiei ,,Closca cu puii”, lumina de noapte a pastorilor.

Incondeierea oualor, cu sau fara motive folclorice, se inscrie in traditia spiritual de comuniune si unitate a poporului roman. Spargerea lor inseamna invierea Domnului, motiv pt care, cu bucurie crestinii ciocnesc oua si spun “Christos a Inviat!” raspunzand: ,,Adevarat a Inviat!”

Iepurasul de Pasti

Fara a se inscrie in traditia autohtona, iepurasul de Paste a fost preluat din traditia germana in jurul anului 1500. Traditia spune ca aceasta sarbatoare vine de la zeita Eostre, simbolizata prin iepurasi si asociata cu fertilitatea.

O legenda veche spune ca zeita Eostre a gasit intr-o iarna o pasare ranita. Pentru a o salva de la moarte, a transformat-o in iepuroaica, oferindu-i posibilitatea de a mai depune oua. In semn de multumire, iepuroaica obisnuia sa ii daruiasca zeitei ouale facute. Astfel a luat nastere traditia iepurasului care imparte daruri de Paste.

In multe culturi, iepurasul este asociat cu viata. Pentru budisti reprezinta o creatura selenara, la americani, iepurasul este vazut un personaj de legenda. Desi reprezinta renasterea primaverii si bucuria de a avea urmasi, iepurele nu are totusi legatura cu istoria biblica a mortii si Invierii lui Iisus.

Mielul

Simbol al crucificarii lui Iisus ,,iata Mielul lui Dumnezeu/ care ridica pacatele lumii”, mielul de Paste este sacrificat ca ritual sfant. Este cunoscut ca sarbatoarea Pastelui s-a facut inca din Vechiul Testament, in 1445 i.H., odata cu plecarea din Egipt a poporului evreu randuit de Moise. Cand tara se afla in pragul de a fi fost nimicita, Domnul a poruncit , spre protectia oamenilor urmatoarele: fiecare familie trebuia sa junghie un miel de un an, parte barbateasca, in a paisprezecea zi a lunii. O parte din sangele mielului se folosea pentru stropirea celor doi stalpi si a pragului de sus de la tocul usii. Jertfa mielului este strans legata de sarbatoarea Pastelui, marcand inceputul unei vieti noi si nasterea unui popor liber. Dumnezeu a ales acest animal, deoarece chipul lui exprima blandete si inocenta.

Focul

Cu profunde implicatii mistice, focul de Paste este simbolul luminii sfinte de la Biserica Sfantului Mormant, de unde intreaga crestinatate vine sa ia lumina. Celebrat inca din anul 1106, momentul constituie, prin urmare, cea mai mare minune a crestinatatii. Moment unic in lume, aprinderea miraculoasa a luminii sfinte in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, a atras atentia cercetatorilor, care nu au reusit sa gaseasca inca o explicatie. Aprinderea subita a lumanarilor la slujba de Inviere, focul sfant, isi gaseste originea in ceea ce teologia dogmatica numeste ,,energiile divine necreate” sau mai simplu minune divina.

Pentru noi, crestinii, lumina din seara de Inviere, preluata ca particica a Focului Sfant, vine sa confirme cuvintele Crezului conform carora, un Adevar e sigur: “lumina din lumina , Dumnezeu Adevarat din Dumnezeu Adevarat, Nascut si nu Facut…” asadar fara inceput si fara sfarsit!

Comentarii

comentariu

banner-INF

About the Author

-